Dintre toti cei de pe plaja , tu esti singurul incaltat , si sti de ce , pentru ca tu ai decis asta , nu obijnuinta celorlalti. |
vineri, 13 septembrie 2013
Este bine?...
Astazi nu-mi pare rau pentru ieri , maine imi va fi dor de o zi de azi , dar nu voi putea niciodata sa trec din floare in floare la nesfarsit fara sa obosesc si sa cad pe unde este cel mai greu. Decizia , un cuvant inaintea altuia , cand luam o decizie , aceasta pur si simplu schimba macazul vieti tale nu doar pentru ziua de maine , ci pentru restul ultimelor zile cu lumina si nopti cu ochi inchisi. As vrea sa pot intra in mintea fiecarui om care pun la indoiala un lucru cotidian si incearca sa inoiasca marsaveste si cu usurinta prin decizii fara rost , fara sens , lafel ca un drum napastuit de bezna inecacioasa plina de rau ascuns , fara vreo linie alba , nici macar directie. Vreau sa pun mana si eu pe intrerupator , dar sunt mic , vreau sa ajung mare , dar sunt scund , vreau sa merg dar nu pot , de aceea avem nevoie de ajutor , mai mult sau mai putin , dar este un rau necesar sa te obijnuiesti sa fi improptit poate prea cu usurinta si convingere uleioasa , ca sa deschid un drum nou drum razelor de lumina precoce am nevoie de un scaunel , ca sa privesc de sus atat lumea cat si propria-mi decizie am nevoie de timp si cel mai important iti vreau mana , iti vreau sprijinul si timpul pentru a invata ca ''stang , drept'' nu sunt decat doua cuvinte traduse altcumva in fiecare limba , ci un demers pentru a te indruma sa reusesti , sa schimbi sursa luminii atunci cand caldura nu mai e , atunci cand vrei sa-i vezi crestetul capului celui de langa tine si decizia luata din varful celei putine , maturitatea , intrucat atunci cand vreau sa merg sa nu mai am nevoie sa fi langa mine cu trupul , ci cu emotia fiecaruia atunci cand doar gravitatia inexplicabila ne mai tine drepti si independenti de ceva paralel. Insa , tocmai cand esti pe varful talpei si reusesti sa sari zidul , zidul se doboara si odata cu el , tu , tu si tot ce ai in spate , motivatie si prezie pentru a fi putut urca fiecare obstacol prin ocolire pentru a ajunge in varf. Am trait , ai trait , si o sa mai traiti sa vedeti cum cel care va tine de mana calduros , tandru , iubind , se topeste , dispare asa cum niciodata nu a aparut cu adevarat , prefer sa raman in minte cu definitia visului ca find , ceva imaginar , ceva ce mintea noastra nascoceste din fapte , dorinte si emotii in timpul noptii intunecate in care mintea lucreaza in locul corpului mult prea obosit pentru a sprijinii pe alti , nu pe tine. Exista formula matematica care sa rezolve intrebarea , cat timp mai avem de la inceput pana la sfarsit , exista dictionar care sa explice de ce din dorinta noastra , mai dorim sa traim odata ?! Nu , nu exista , si nu doar pentru ca este imposibil , ci si pentru ca nimic creat de om nu poate sa te destainuie mai bine decat ce e creat de Tatal omului , Cel care a putut sa faca omul , cel de rand sa se gandeasca inainte sa decida obraznic.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu