Pierdere de vreme

 

Unii pierd vremea , altii muncesc pentru a ne fauri un viitor , noi irosim orice sansa , ei isi vand timpul pentru noi , iar noi  ne vindem timpul si vremea copilariei pentru aur de nimic , pentru nimic in sine , de ce ti-ai cumpara un ceas de mana din metale pretiose , cand tu spui ca urasti sa vezi cum timpul trece?

  Mereu imi doresc ceva imposibil , mereu imi doresc imposibilul , mereu vorbesc despre mine , iar cand nu vorbesc despre mine , fie sunt aprofundat intr-o situatie critica din care trebuie sa ies prin scris , fie sunt indragostit lulea , iar dorul meu nebun imi spune ca aceste cuvinte dulci pot bucura si pe altcineva decat propria persoana care e satula de atata nebunie. Astazi , ce conteaza , nu conteaza nici macar ca e zi , de ce sa pese cuiva , e timpul nostru , sa nu ne gandim la el , traim , dar nu dupa cat arata taigara mare de la ceas sau minutarul , ci traim pentru ca avem acest drept cuvenit din momentul in care am fost creati , uneori ma alfu in ipostaze care ma uimesc pana si pe mine , alteori , pur si simplu ma mira faptul ca nu stiu , nu stiu ce sa fac in situatii limita , timpul se opreste , dar defapt totul continua , vorbesc in dodi , ciudatenii , defapt scriu , ciudatenii , acum , sunt prea nerecunoscator timpului si pur si simpla il irosesc , oare pot fi mult mai inoportun fata de mana de ajutor , mana cereasca , timpul acordat , eu , cum am mai spus , il irosesc pentru lucruri fara insemnatate mare , poate prea mica.

    In vara anului trecut , mi-a fost dat sa ajung intr-o tabara unde mare majoritate erau de alta religie , oameni fara sot , parca sortiti prostiei , am constatat cu stupoare ca acea secta , religie derivata , nu era diferita de oricare alta , am mai vazut ca austeritatea acesteia nu deranja pe nimeni , totul era facut ca la carte , dar toti erau niste haimanale , aveau un comportament dezolat , parca speriati de ceva , inspaimantati de ceva , urasc asta , asta este idealul meu , nimeni nu mi-l poate schimba , ce treaba are tot acest fapt cu timpul ? Pai , uite , am descris acest fapt pentru ca este o pierdere de vreme , adica , ei cred in Dumnezeu dupa niste reguli , nu intelg , de ce , cum , care ar fi motivul , sunt legi date de El, inteleg , dar unele sunt puse de oameni simplii , care incurca mersul , nu inteleg , ce conteaza , daca e sa crezi in El o faci mereu , nu doar azi. 

    Precum spuneam , timpul este o marime nedefinita a imbatranirii , a tot , pentru ca totul invecheste , chiar daca unele lucruri pot fi refolosite si restaurate ca forma si rezistenta , acela nu sunt apartinatoare apogeului creatiei , omul , adica nu fac parte din viu , un lucru doar , fara insemnatate , timpul este rau cu noi, poate o unealta de tortura permanenta care ne taraste zilnic spre suferinta sau trecerea timpurie a lucrurilor frumoase , nu sunt incantat de timp , dar ... e al meu , cat il am traiesc , cat nu , ma duc dracu , ca asa zic si batranii. 

    In ultima vreme , formalitatea din discursurile mele narative a disparut , facand loc nonconformismului , exchibitionismul , exprimarea libera si fara cenzura , asta sunt eu , un copil , mic , nu citesc prea multi ceea ce muncesc , doar ma chinui pentru mine , nici macar nu cer asta , am construit aceasta serie de demersuri pentru mine , pentru satisfactia mea , multumirea mea , este jurnalul meu de calatorie zilnica prin catacombele vietii , ale trecutului , prezentului si ale viitorului , e nestiut ceea ce zic , pentru ca e ceva original , formalitatea este doar o simpla restrictie care face ca un anumit document , scriere sa para pe placul tuturor , dar mie personal , adevarul din vulgaritate si minciuna din formulele domnesti ma fac sa citesc ceva , majoritatea scriitorilor provin din regiuni de tara , unde au crescut dupa traditii , nu cu acele care , sacouri , bastoane lacuite si ceruite frumos , calesti increstate cu satir si bumbac indian pe captuseala , nu printre acele sticle de vin si whisky rafinate , ci acolo unde omul si-a inceput traiul , printre nebunia de luni dimineata cand mama te trezea in toiul noptii pentru a merge la lucru , acolo unde adevaratele intampari au avut loc , urasc betonul , urasc formalitatea , urasc tot ceea ce insemana sa acoperi originalul , vreau ca toata lumea sa se demaste , toti sa-si arate adevaratele suflete , nu doar minciuna lor , o stim cu totii , pentru o zi , as vrea sa fiu un scriitor celebru , nu pentru a scrie ceva anume , ci pentru a vedea , de ce acest om cu sute de scoli a trecut printre atatea intamplari de memorat , iar el poveseste inchipuiri de moment , de ce sunt formali , ei sunt apreciati dupa ce mor , eu , ce conteaza , tocmai de aceea , nu sunt formal pentru ca daca vorbesc frumos nu par mai frumos , daca vorbesc vulgar , atunci toti ma considera un om vulgar , fara inhibitii , ce zic , omul e ciudat , eu sunt eu , toti sunt naspa. 

    Timpul trece pentru totul , mai ales pentru noi , oamenii , oare cum se numeste ziua care vine dupa astazi? A , da , maine , asa , maine e ceva misterios , poate ca a trezesc pe lumina sau in toiul noptii precum am spus mai sus , ce conteaza , desii ma uit la prea multe filme , chiar spun doar prostii acestea , dar din filme am in minte o imagine , acea imagine cu omul curat , crutat de rele care se culca intr-un pat imaculat si e trezeste in acelasi pat frumos , soarele pe fereastra , eu , mereu acolo pentru a zice , buna dimineata unei noi zi si pentru a multumii noii zi pe care am primit-o in plus.

    Alineat peste alineat , m-am saturat , aceasta impresie de pierzare am invatat-o de la cineva care nu stie ce foloseste , o modalitate iubita de exprimare a mea , nu parodiez pe altii , nu sunt un plagiator , nu maresc nota in portativele joase , dar viata mea nu mai are una la fel , una de acelasi cusur.

Mi-ar prinde bine o discutie despre ceva cu oricine , mi-ar prinde bine o doza de adrenalina , dar spun , nu mi-ar prinde bine o alta zi proasta sau cineva dezamagindu-ma , sunt patetic , defapt nu sunt , sunt prea bun pentru ceva atat de prost.