O alta viata la un alt etaj x2

Astazi am mai urcat un etaj pe scara care ma duce in varf  , ma simt din ce in ce mai amenintat , mai dezamagit , dar scriind nu ma pot elibera de frica nici macar un pic , nici macar putin , simt cum greutatea deciziilor ma apasa pe umeri , simt cum totul ia o intorsatura gresita , nu vreau sa gresesc , nu vreau sa ma fac de ras , parca sunt pe teren de tenis , incercand sa castig fiecare set , luptand pana in ultimul moment pentru a da lovitura , intr-un stil gratios si elegant , intr-un stil unic , castig , dar cea mai grea lovitura e ca sunt pe acel teren , de pamant , dureros , cad , ma ridic , lovesc mingea , dar dintr-o data racheta se rupe , totul e distrus , am pierdut un set , nimic nu poate fi mai dezamagitor , nu inteleg , cum , de ce sau pentru ce s-au intamplat toate acestea , doar ca pentru eu sa redefinesc o noua trasatura a vietii sau doar pentru a simtii ce si alti simt? Urasc acel teren de tenis , praful mi-a intrat in rani , ma simt infectat cu sufeltul rece al lucrurilor de acolo , cu virusul napastuitor al lacomiei pentru un joc care nu se mai termina , un joc in care cel care pierde este in gura lumii , este batjocorit , chiar daca performanta nu ezita sa existe. Pentru mine , fiecare zi e grea , obositoare , indrazneata , cred ca ma descurc atata timp cand dupa masa intru din nou pe usa ce care am avut curajul de a iesii , de a ma dezbraca in fata unei noi zile , de a ma arata asa cum sunt eu , vreau sa fiu mai bun , dar nicio echipa de psihologi , nici o mie de clarvazatori , nimic , nici macar eu , nu-mi dau seama ce ma framanta , stau in pat , intins pe o patura murdara , murdara de vise , incordat , de parca maine va trebuii sa trag dupa mine un tren , stiu , atunci cand vrei sa reusesti nu trebuie sa fi relaxat niciodata , ci surprins luptand mereu , dar nu inteleg , de ce atata speteala pentru ceva care pot sa spun ca nu exista , e putin spus. Din nou , ma vad in fata unui zid , e curat , eu inca dorm , e doar un vis , dar pana si asta conteaza , sensul visului , in mana dreapta vopsea , in mana stanga talent , tot ce mai am de facut e ori sa pictez golaneste acel perete , fie sa plec , sa las , sa fiu , un alt eu. Ce sa mai spun , e indiscutabil acest simt , acest sentiment straniu , plin de negreata , murdar in sine , greu de ascultat , niciodata nu m-am simtit mai amenintat , e ceva , inuman , dar  nu inteleg , e vina mea , pot realiza , poate merit asta , insa e prea mult , mult prea mult , acum as avea nevoie de sprijin , nu de cearta , nicio predica , doar linistea casei mele , goale , stand , invatant , profitand de nimic , acum stau , astept , nu sper , doar astept , viitorul imi surade sau nu , totule bine sau nu , astept sau nu , defapt nu , astept ca maine sa fiu la un alt etaj , mai sus , mai mare , mai presus , chiar daca nu stau intr-un bloc , chiar daca nu privesc in sus mereu , eu urc , urc din inertie , dus de val , maine nu stiu unde am sa fiu , dar am sa fiu cu voi. Noaptea trecuta am cunoscut frica in somn , e sinistru , am visat un vis , un cosmar inimaginabil , nu eram constient , dar stiam ce mi se intampla , nu stiu ce mi se intampla , nu stiu ce inseamna , oare de ce am fost eu cel care a trebuit sa visez un cosmar , oare de ce trebuia sa mi se intampla lucruri oribile in el , cu e posibil ca totul sa se intoarca impotriva mea. Multe sunt posibile , dar putine probabile , acest cosmar , ma infricosat enorm , parca eram in realitate , de fata , o experienta de care mi-e frica si acum , nu ma vede nimeni , dar ma simt in centrul atentiei , nu poate sa ma judece nimeni , dar ma simt neindreptatit , nu poate sa ma numeasca nimeni , dar deja port un nume si in cele din urma acel jo de tenis se sfarseste cu bine , pentru ca am reusit sa mai trec peste o zi dificiala de privit doar , traitul ramana in seama mea , cititul in seama voastra si cu siguranta urasc sa joc tenis , dar iubesc sa il vad jucat , poate ar fi la fel daca viata as putea-o urmarii , nu traii , e greu , stiu , nu ma las , dar vad performantele altora si ma doare ca altii pot sa fie , dar eu inca nu .  Si uite asa , am ajuns la finalul de astazi , unul previzibil , maine voi fi mai sus , mai inalt , mai mare , cum repet si voi mai repeta , azi sunt mai mare decat ieri , dar mai mic decat maine.