Nota 10

     

Viata iti ofera un nelimitat numar de momente , viata iti ofera o suita de intamplari , viata iti ofera oportunitatea de a simtii , de a traii , eu , eu am sa folosesc o mica parte din utila mea viata pentru a putea sa redactez ceva de care mai tarziu ma voi refolosii , un jurnal de front , un front care este reprezentat ca find viata mea , un front in care duc un razboi continuu , nelipist de bravura si lasitate , nelipsit de rememorari ale trecutului si viziuni in momentele de atipeala asupra viitorului , mi-e frica de mine , dar nu de ceva care doar ma poate zgaria , cuvinte lungi , pe intelesul tuturor , dar explicatia , explicatia e ca o cheie si e doar la mine.
     Ei bine , am la dispozitie 10 minute sa fac de toate , sa scriu , sa rad , sa plang , sa cunosc , asta am facut-o , e prea simplu , ma simt conturbat de lumina care-mi bate-n ochi , chiar daca e seara , de la becul incandescent de pe stalp , e pus acolo cu motiv , dar eu inca nu-l gasesc , prostii si prostioare , asa suna in anasamblu comportamentul si mentalitatea mea , dar precum spun si nu o mai spun , e gata , eu sunt asa cum ma doresc , iar eu ma doresc a fi perfect , pentru ca vreau sa reusesc sa imbin rautatea cu binele si lava cu apa rece , apa de mare , ceea ce am nevoie. Nu stiu de ce sau cu ce motiv , tratez cu indiferenta multe lucruri , mi se pare mult mai usoare , daca le vorbesc tacand , le fac mult mai greu , uitand ca am de facut , ca si cum as canta la un pian , un instument , fara sa cunosc vreo melodie sau macar sa-l folosesc , nu stiu de ce ma aflu uneori in repertoriu , nu sunt o melodie , nu sunt un vers sau un cuvant , dar ma aflu ca o data sau un nume in ordine alfabetica in repertoriul vietii , ma aflu ca scena de basm , pentru ca ceva ca mine nu mai exista , nu mai e sa fie sau sa mai fi fost , trec 10 minute , e si o melodie in genul asta , dar eu nu traiesc in basme cu printi sau printete varcolaci.
     Povestea este despre 10 minute in care poti sa spui mai mult de 10 cuvinte , povestea este spusa in sute de cuvinte , e scurta , dar e lunga , 10 cuvinte in care poti sa spui 10 cuvinte despre mine , despre viata , despre om , ai 10 motive sa ai o viata de nota 10 , sa primesti un 10 la scoala , un 10 in viata si un singur sfarsit.
     10 , un numar care inseamna... , inseamna multe el , dar nu conteaza , nu trebuie sa crezi in superstitii nefondate , in mituri care se bat unul pe celelalt pentru a fi el suspus in fata Babei Dochia , care e peste tot , 10 e un calificativ care iti dezvaluie ca esti un as , eu sunt un as , nu sunt de 10 , dar pe nicio carte de joc nu scrie 10 , deci , un rege nu poarta numar , ci respect , nu-l impui , il castigi , nu-l pierzi , il dobandesti. Celelalte numere , tampenii inventate pentru a creza o logica si pentru a ingreuna , caci daca nu era numarul , nu stiam cate defecte avem sau cate motive sa mintitm. 
     La inceput , povestea era despre ... un simplu fir narativ divers , acum , despre 10 , nota 10 , de aceea spun ca viata noastra e impanzita de note , cand ne nastem primim un calificativ , viata ne ofera un carnet de note , medii si ani , la sfarsit , cel cu media cea mai mare , moare , odata cu toti , egalitate , nu impartire sau inmultire , adevar , nu matematica.
   

Boala

     Ziua asta e o zii asa cum nimeni nu-si doreste , rapus la pat de o gripa prosteasca , pe care am luat-o la fel de prostesc din neglijenta , ma rapune la pat , dureri de cap , dureri de gat , dar cel mai chinuitor lucru , absinenta de la bun , de la dulce , de la ce-mi place , ma simt lipist de energie , lipsit de orice oportunitate de a putea sa zambesc macar putin , e o zi in care nu am zambit , ma simt urat , ma simt uitat , ma simt nefericit.      E o boala trecatoare , dar acum lasa urme in mine , ma simt urat , este o zi in care pana si vremea de afara e incotro e si starea mea , acum , cand am reusit de abea sa deschid ochii , sa nu mai ametesc pe picioare , acum , totul ma sufoca , bolnav e rau , dar lipist de griji , sanatos , predispus bolii. Am citit pe un blog alaturat , ca nu insemni nimic atunci cand crezi asta despre tine , ei bine , este adevarat , pentru ca azi , nu am reusit sa smulg un ranjet macar de la mine , azi nu am reusit sa gasesc motivul pentru care sa ma trezesc din pat inainte de ora 12 , chiar daca azi find zi de scoala , eu am lipsit , am lipsit nevoit de la cursuri , cursuri iligibile , eu , acum stau , bolesc , cum se zice , nu mai pot , maine e o alta zii , sper sa fie mai buna... .

E rau sa fi bolnav , stingherit , al nimanui , dar e mai rau sa fi sanatos si lasat de izbeliste , pentru ca nu reprezinti o importanta.

Interviu cu femeia care a reusit sa intreaca viata , cu masura

Milioane de oameni au luptat pentru un scop
 , insa mama mea a fost doar una care a lupata miloane de motive

Buna ziua , dragi cititori , numele meu este Tudor Apostol , iar astazi ne aflam alaturi de Elena Savu in studioul editurii Aura din Bucuresti, intr-o zi de februarie cu un soare arzator si puternic , Elena reprezentand femeia de care v-am povestit de multe ori la rand in fiecare rubrica matinala , femeia care a reusit sa castige razboiul impotriva vietii.

-       Buna ziua , Elena!

-       Buna ziua si tie Tudor!

-       Cum te simti astazi dimineata alaturi de noi la acest interviu?

-       Bine , am inceput ziua destul de dimineata pentru a ajung la intalnirea cu voi , dar ma bucur ca pot sa raspund intrebarilor puse de tine , chiar sunt nerabdatoare sa aflu si eu ceea ce am reusit sa fac , sper ca-mi vei starnii rememorarea involuntara.

-       Si eu ma bucur sa te am astazi aici in fata mea , pe scaunul pe care nu credeam ca o sa te vad candva , sa trecem la subiect , daca esti de acord?

-       Desigur , sa pornim!

-       Elena , ce varsta ai implinit?

-       46 de ani!

-       Multi inainte , cum a fost copilaria ta si cum ti-ai fi dorit sa fie ea?

-       Ei bine , copilaria mea a fost foarte grea , am inceput sa muncesc foarte devreme , eram inca in clasa a 6-a cand am invatat sa crosestez si sa cos la masina de cusut , mama mea era destul de batrana , acum e moarta , vremea a rapus-o , saraca muncea zii si noapte pentru a putea ca eu sa am ce sa mananc , tatal meu era un aviator in razboi , desii a trecut de multe ori ca prin urechile acului de moarte , astazi el inca e cu mine . Copilaria mea a fost una scurta , nu am avut julituri in coate , nu am avut pata de sange din vina mea , nici macar cearta pentru ceva ce trebuia sa fac la varsta mea , nu am cunoscut iubirea asa cum toti o faceau la vremea aceea , mainile mele aratau de 46 de ani , atunci cand eu trebuia sa-mi managai fata de sudoarea muncii , de sudoarea meritata , am dus o viata modesta , aproape de saracie , parintii mei au muncit pe branci , mama mea cu ziua la cusut si peticit , tatal meu la o ferma din apropiere , totul era frumos in vremea aceea , ma bucuram de ceea ce aveam , chiar daca uneori ochiul meu mai cadea pe geam si vedea cum alti copii se joaca la umbra nucului meu , pana si aceal s-a uscat , odata cu tineretea mea , totul s-a dus. Acum , copilaria as mai vrea-o inca odata , dar aceeasi , pentru ca imi este foarte frica sa o traiesc in ceea de ma temeam , de durere , de nestinta , de usurinta , de moft si fita , as fi vrut o copilaria ca a Elevei Savu , o copilarie perfecta , deoarece fiecare om e perfect in ceea ce face , deoarece suntem oameni , gresim , deoarece gresim , lucrurile pot fi reparate , totul reinvie. Cam asa ar suna raspunsul meu final , varianta A!

-       Foarte frumos , Elena , daca astazi ne aflam in fata a doua monitore , inconjurati de un public larg si pe ecran scriind Vrei sa fi miliardar , raspunsul tau era corect. Elena , acum sa am aflat cate ceva despre tine , spune-ne cum a fost viata ta , cum a inceput cariera , descriene cum a fost prima ta iubire!

-       Cu siguranta , viata mea a fost una foarte ocupata , cu treburi , niciodata nu am avut timp sa ma bucur de jos sau de statul degeaba , ori de tehnologia care era cunoscuta prin anii 70’ , atunci era stric , cateva ore de curent electric , un film in fiecare seara , ba chiar atunci cand eram foarte mica , doar un desen animat cu o fetita care semana cu mine si care era adepta vietii , imi iubesc viata. Viata in timpul lui Ceausescu era plina de restrictii , nu puteam sa stau cu altii , nu puteam sa ne strangem ingrupuri , deoarece militia nu ne lasa , se credea ca vom complota impotriva tarii , asta e , a trecut , multumim lui Dumnezeu ca inca traim , viata mea a fost plina de suisuri si coborasuri , din lac in put si pana pe varful muntelui , tata , tin minte , avea un Fiat , singura masina din sat la acea vreme , acum , cu sutele , si mergeam cu el in week-end-uri si in zilele de sarbatoare peste tot , am vazut Romania de la un capat la celelalt , m-am bucurat de viata , asa cum mi-a placut si sa muncesc , pentru mine placerea era munca , pentru mine placerea era ceva limitat , noaptea dormeam cateva ore , de la 10 la 6 , apoi , mergeam la cules , in toiul noptii , veneam acasa cu mainile aspre si usturand de la atata amar de mar si strugure , eram foarte fericita ca atunci cand ajungeam acasa , duceam cu mine o plasuta de mere si de struguri , ne faceam poze pe camp , in livada , eu si femeile cu , care lucram , niciodata nu le-am zis prietene si nici acum nu am prieteni , deoarece eu numesc acesti oameni , cunostinte. Desigur , prima mea iubire a fost cunoscuta atunci cand inca eram o adolescenta , inca eram mica , dar am iubit din inima si din suflet , asa cum se zice din popor , prima dragoste nu se uita niciodata , o sa respect cuvantul celui care a inventat asta si nu am sa uit niciodata asta.

-       Mama ta si tatal tau , cu ce se ocupau?

-       Mama mea , nu avea decat 4 clase , nu era chiar un filozof sau vreun as in carte , dar mama mea a lucrat mai devreme decat mine , lipea pantofi si facea tot ceea ce ii statea inputinta pana la ultimul rasuflu , a invata sa crosesteze si ea , sa foloseasca masina de cusut , iar mai apoi , cu ziua , pe la oamnei , peticea si facea haine , ca sa pot traii si eu si sufletul meu. Tatal meu era aviator in razboi , nu am avut niciodata ocazia de a povestii cu el despre asta , nu stiu , parca nu sunt memorii de care sa vorbesti sau de care sa-ti aduci aminte , praful va ramane pe ele , apoi , razboiul s-a terminat , tata a venit acasa , cativa ani am stat in chirie intr-o casa cu acoperis de paie , ceva ne mai vazut astazi , am trecut la alta chirie intr-o casa de chirpici cu pereti nevaruiti , in timp ce la cateva case de mine , tata si mama construiau propira lor agoniseala , o casa , asa cum a fost de putinta. Ei , s-au cunoscut intamplator , el , era de la  Bucuresti , orasan , un copil cum spunea definita de atunci a copilului de novice , cu pantaloni de bumbac , un tricou tot de bumbac , cu o bereta de marinar , si o mama plina de nuanta , cu zeci de accesorii , care mai de care , margele si smaralde , lanturi foarte frumoase , tatal sau era mutat acolo unde eu eram , cum mama lui nu-mi aduc aminte ce s-a intamplat , dar cred ca nici el nu stie , a stat cu tatal sau aici , unde sunt eu acum , apoi , cei doi s-au cunoscut in timp , nu stiu daca a fost iubire sau obligatie ,  nu stiu daca graba de a avea pe cineva de a lasa avearea in caz ca nu va mai venii de la razboi , cred ca asta a fost gandul tatalui , probabil ultimul bun. Acum , unul e in pamant , altul e aici , lumea e grea , e un joc pe care trebuie sa-l castigi .

Locul I , oameni care cauta lauda , mama mea , prima , dar o necunoscuta

-       Elena , vad ca esti o femeie incercata din toate incheieturiele , nu iti cer mai multe detalii, vad cu ochii mei ca esti o femeie de vis , o luptatoare fara cusur sau fara sot , ma bucut ca ne poti descrie atata de amanuntit cat poti tu , este o poveste mininata , ma simt atat de bucuros ca pot sa vorbesc cu cineva care are dreptul dat de la Dumnezeu de a vorbii cu merit. Noi , te consideram Femeia care a reusit sa razbeasca in fata vietii.

-       Eu va multumesc ca ma ascultati , niciodata nu ma gandeam ca cineva imi va cere lucrul acesta , desii eu find o femeie de la tara , precum v-am zis , una crescuta in saracie. Multumesc lui Dumnezeu !

-       Elena , spune-ne cum reusesti inca sa te mentii , cum reusesti sa continui inca ceea ce ai inceput devreme , precum stim , ai doi copii minunati , cum reusesti ca fi atat de buna? Spune-ne!

-       Tudor , aici nu sta totul in putinta , eu am reusit mereu sa trec un munte de probleme nu doar cu putinta , ci cu motivatie , impreuna , ori de cate ori am trecut un munte , am dat de altul mai inalt , alteori am mers pe o camipe lunga , lina , cu iarba proaspata , frumoasa , apa pura , minunata , animale , fluturi , soarele baland si frumos , alteori , culmi pline de namol , ploaie si recele din inima altcuiva , dar , sa sti ca nu mereum am reusit , uneori daca muntele nu-l puteam trece ,l-am ocolit , am ocolit neputinta , dovedind , inteligenta , manuire si infrangere . Da , de cele mai multe ori , defapt tot ceea ce am facut de cand m-i s-au nascut copii , a fost pentru ei , ei au constituit motivatia mea principala , tot ceea ce mi-am dorit , acum , trecuta de vremea cu sania si colinda , vremea cu scalda si inotul , vreau sa le ofer lor ceea ce au nu am putut avea , pentru ca pot , nu e ceva imposibil , vremurile s-au schimbat , vreau ca ei sa nu simta durere si neputinta in era tehnologiei , adica in era usurintei , vreau ca ei sa traiasca fara griji , lin , sa aiba un loc de munca , tocmai de aceea , le fac propria lor casa , propriul lor domeniu de viata.

-       Ma uimesti , Elena , eu am doar 24 de ani , ma simt o adevrata aschie in fata ta , esti o adevrata eroina , nu stiu daca esti ceva la care as aspira sau daca esti un model , insa , cu siguranta , cine te cunoaste , are o recunostinta maxima asupra faptelor tale , dar mai am cateva intrebari , daca tot ai adus vorba de tehnologie , cum te descurci in aceste vremuri , cum ai spus , nu era asa ceva atunci cand tu invatati sa traiesti.

-       Ma descurc asa cum se descurca majoritatea celor ca mine , am un telefon cu butoane la care stiu doar sa apelez si sa raspund , nu ca mi-as dorii ceva mai mult , nu am nevoie , stiu sa ma abtin , pentru ca a fost o obijnuinta in trecut asta , in rest , copii mei sunt cei care mai consulta acest domeniu , ei au tot felul de chestii moderne. In ceea ce priveste societatea moderna , e cu totul alta , acum , sunt atatea masini incat depasesc numarul oamenilor , asta s-a intamplat demult , oamenii s-au schimbat , sunt orgoliosi , plini de ciuda si fast , oamenii sunt foarte curajosi astazi , dar nu in domeniul in care ar trebuii a fie asa , oamenii acum se iubesc , insa dupa ce pierd contactul , apara injectivele adresate pe la spate , pe sub mana , ura si dispretul , teama , apoi , oamenii devin ceea ce nu vor , condusi de vicii , fumatul , bautura , drogurile si alte vicii nesanatoase pentru corp sau pentru viata de societate , acum distractia consta in masura de alcool din sange si din cap , atunci cand minte merge fara control , totul e perfect , asa zice legea noua. Copiii sunt din ce in ce mai adulti la corp , la fapte , dar nu si in psihic , unii inca plang atunci cand se julesc , desii o lada de bere nu-i ametesc nici pe o masea , ce sa mai spun? Lumea s-a schimbat , in bine , dar si in rau , si imi pare rau.

-       Elena , ma bucur ca astazi am avut ocazia de a vorbii cu tine , ma simt onorat , cu siguranta te voi mai chema pentru a avea alte discutii pe alte teme , insa titlul cu , care as vrea sa etichetez acest interviu este ‚Interviu cu femeia care a reusit sa intreaca viata , cu masura’. Sper ca esti de acord!

-       Desigur , Tudor , ma simt onorata si magulita de acest lucru , sper sa ne mai revedem , voi citii intreg articolul ca un anonim , te voi ruga sa pastrezi confidentialitatea fata de datale mele si numele meu .

-       Foarte bine , Elena , dorinta ta , e legea mea.

-       Iti doresc o zi buna si sper ca viata ta sa fie condusa de Dumnezeu si sa fi in continuare fericita.

-       Iti multumesc , o zi buna si tie , vei avea nevoie!

Dragi cititori aceasta a fost femeia care a reusit , ea nu a avut nevoie de un indrumator , ea mereu din fapte a stiut in ce directie sa o ia , ea mereu a stiut , nu idolatrizati , nu va creati un model , fiti voi modelul vostru , bucurati-va de viata , este scurta. Va urez lectura usoara si nu uitati , cine traieste , iubeste...

Somnambulul

   

El doarme in timp ce bea , iar eu dorm in timp ce traiesc 

 Totul mi se pare intors pe dos , ca o haina pe dos , acum cand toata lumea e nefericita , neimplinita asa cum se dorea a fi , tuturor li se vad cusaturile interioare , acolo unde ceva a fost imbinat sau acolo unde a fost carpita o gaura mizera , acum toata lumea se simte ca mine , dar nu pentru mult timp , se pare ca odata cu timpul totul se schimba , spre rau , spre bine , totul e in devenire , insa eu , raman pe loc , merg cu spatele spre nou si refuz sa cred ca pot sa fiu mai bun cu mine. 
     Zi de zi ma simt ca o fantoma purtata de vant , de acasa la scoala , de la scoala acasa , plec linistit , parca entuziast , dar imi dau seama ca acolo unde voi ajunge voi fii din nou o  fantoma , de data aceasta , o fantoma care poate sa faca ceva in folosul lor , dar nu si ei in folosul fantomei , asta e , lumea , asa cum o stim noi , niciodata nu a fost la fel pentru toata lumea , mai frumoasa , mai bogata , mai plina de dulcegarii , nimeni nu se aseamana , dragostea e eterna , dar dragostea nu este eterna pentru o singura persoana , acolo apare monotonia , iar au am avut ocazia de a simtii dragostea , dar cel caruia i-am oferit-o , nu a vrut-o , asta sunt regulile jocului , fara reguli , totul decurge din inertie , sunt un somnambul care viseaza cu ochii deschisi in timp de merge inca , simt durerea , simt orice impunsatura , sunt un prost , un bezmetic , insa , am o nelamurire care ma framanta , daca eu sunt un somnambul care viseaza mereu , munceste cu ochii inchisi , vorbeste cu gura plina , sunt un om care nu tine la prietenie , ci la simplitate , caracter si iubire , aici vine nelamurirea mea , eu , acel om visator , traiesc , sunt fericit uneori si trist alteori , ma intreb , ceilalti oameni pe care-i vad in jurul meu , iubiti , fericiti , ce sunt? Ce inseamna ei , cum traiesc ei in aceasta lume , ori sunt doar un ghinionist aparte.
     Cand viata iti da mere , tu faci suc din ele , e o vorba , poate nu e corecta , dar explicatia e aceeasi , trebuie sa gasesti momentul oportun sa te trezesti , pentru ca aproape orice boala are un tratament sau un mod de a incetinii avansarea ei , eu , ca somnambul inca dorm , chiar daca umblu sau infaptuiesc alte lucruri , eu acel somnambul mereu mi-am dorit ca zilele in care stau pe un pat cu o saltea de arcuri , acele zile in care stau pe un scaun incomod si scriu fara chef pe acest blog a devin lucruri productive , vreau ca sa ma trezesc , sa nu mai simt durerea in somn , ci pe pielea mea , totul e ireal dincolo de pleoape.
     Si uneori , ma trezesc in toiul noptii , asudata , deoarece imi era frica de vis , eram speriat de ce se intampla in el , iar apoi , m-am trezit , stiu , mintea omului nascoceste multe , dar mie imi place de ea , toata lumea o vede ca pe o zeita , dar eu ca pe cea potrivita pentru mine , sunt un somnambul , pentru ca visez imposibilul , pentru ca mereu ma vad mare , am palate , aur si bani , masini cu duiumul , iahturi si tot ce-mi doresc , dar in realiatate dupa celebra vorba din Hanul Moara cu Noroc 'Omul sa fie fericit cu saracia sa , caci , daca e vorba nu bogatie , linistea colibei tale te va face fericit' , omul are la dispozitie sa faca totul , dar el mereu alege calea usoara , rea si cu obstacole .

Nu tanjii o viata dupa un lucru , obtine ceva mai putin de calitate ca viata sa fie cu folosinta.

Mesaj de Valentine's Day

     

Astazi dimineata m-am trezit la ora 6 si 29 de minute , soarele era atat de cald pana si la acea ora , in sine , era o zi de vara , torida , eu , pregatit pentru a merge la munca , dar inainte , trebuia sa o vad pe Maria , ma duc la baie , fac un dus rapid , imbrac o pereche de pantaloni patati , camasa rosie , bretelele albe si sacoul negru , impreuna cu o palarie de vara , de paie , totul e intors. Ies pe usa apartamentului si dau de Nea Ion , stergea usa de praf , il salut si merg mai departe , cobor fiecare etaj incepand de la 6 , pe sacarile acelea pline de apa , ajungand joc in usa blocului , vad un taxiu care trece rapid , sar in drum si strig , se opresete si ii spun grabit sa ma duca la Obor. Demareaza in tromba de parca sotia lui ar naste chiar in momentul acesta , dupa cateva colturi , strazi laturalnice , ajung la Obor , grabit zice 14,26 lei  , ii arunc doua hartii fixe si plec. Maria ma astepta la cafeneaua Otto , ma gandeam in acel moment ca am intarziat destul de mult , era deja 7 si jumatate , vad o umbra de dupa sticla mata a cafenelei , intru si spre surprinderea mea nu era Maria , iau un loc aproape de geam , pentru a-i observa macar silueta inainte sa vina pentru a ma pregatii , dar timpul zboara , ma uit la Rolexul primit cadou de la ea si e deja 8 fix , ciudat , iau telefonul invechit si incerc sa o sun , dar nu raspunde. 

     Ii las un mesaj apoi plec , las din nou un bacsis maricel , iau un alt taxi si plec spre munca , taximetristul ma vede putin mohorat si ma intreaba pe un ton de maraciune ''Iubita?'' , eu ii raspund ca un om ploat ''da'' , imediat ajung in fata firmei si pur si simplu , acea zi frumoasa cu soare torid , se transaforma intr-o furtuna naprasnica , soferul opreste taxiul si asteapta sa ma dau jos , dar eu stand cu capul pe geam , uitandu-ma cum piciurii cad pe parbrizul taxiului , ma gandeam sa merg acasa si sa beau o sticla de gin , ii spun taximetristului sa plece din fata acelui loc dracovnic , ''Strada Viculescu , blocul 2A , scara C , fa-o rapid pentru ca am restante la ziua de azi'' , ajung in fata blocului , ii dau ultima mea suta de lei si merg prin ploaie ca ziua prin vant , dau cu mana pe interfon si raspune Nea Ion ce spala usa de dimineata , ii zic ca sunt eu , Mirel , iar el imi zice , nu te cunosc , lovesc toti peretii cu prioarele si mainile si mai incerc odata la Tanti Elvira , ea imi da voie sa intru in bloc , urc scarile cu o mana in buzunar si una pe balustranda neslefuita.

     Ajung la usa mea si il vad din nou pe Nea Ion , ma saluta si imi zice ''Salut Mirele , azi nu e zi de munca'' , il salut la randul meu si intru in casa fara sa mai intorc capul , dau jos de pe mine sacoul ud si ma arunc pe canapea , iau stica de gin de pe tablia masutei si torn direct in gura , ma arde rau , dar durerea ca Maria nu mai e , ma seaca de puteri si de orice simt , ma gandesc la momentele cu ea , momentele cand ii spuneam ca o iubesc tare , aveam un an si cateva zile , tocmai de aceea am vrut sa ne intalnim astazi , sa-i spun cat de mult o iubesc , insa , chiar atunci cand imi planuiam sa o cer de nevasta se pare ca ei i-a fost prea frica sau nu stiu ce . Inelul de argint , cu un smarald verde si frumos in varf , sta intr-o cutiuta de matase in buzunarul interior al sacoului ud , eu , intins pe o canapea , mor de jumatate , inca mai sper sa-mi raspunda la mesaj.

     Jumatate de ora mai tarziu sunt trezit de un zgomot ciudat , era soneria telefonului meu , era sefu , il arunc sub perna si pun capul din nou la somn , dupa inca o jumatate de ora refuz sa mai raspund sau macar sa ma uit cine are treaba cu mine , banuiam ca e sefu , apoi , din plictiseala , cu sticla de gin langa mine , iau telefonul si descopar cu stupoare ca era Maria , o sun in graba si primul lucru care i-l spun e ca o iubesc enorm si ca ea este tot ceea ce ar putea sa iubeasca vreodata , era painea , apa si tot ceea ce are el nevoie pentru a tarii , aceasta mirata ii multumeste si ii spune ca si ea il iubeste , apoi isi cere scuze ca nu a putut venii la intalnire , dar mama ei a avut un accident si a trebuit sa o duca la spital. 

    Imi spune sa ne vedem peste doua ore in acelasi loc , sar ca din gura de sarpe direct in dus , dau drumul apei reci si iau alte haine pe mine , din pacate , o pereche de pantaloni de trening si o jacketa de blugi , din nou sar pe scari si strig dupa un taxi , se pare ca era acelasi sofer ca astazi dimineata , o coincidenta stranie , ii spun ca merg in acelasi loc , dar sa opreasca la prima florarie , apoi , el isi cere scuze ca a fost atat de grabit in dimineata ceea , dar sotia lui tocmai l-a nascut pe primul sau fiu , acesta ii returneaza toti banii inapoi si ii ofera inca o cursa gratuita , Mirel este incantat , coboara , cumpara un buchet de trandafiri rosii si demareaza din nou spre Obor , la intrare , prin sticla mata , din nou o silueta , era Maria , ma cobor in genunchi , scot inelul , ii pun florile in mana si ii spun tare si raspicat in fata tuturor ,  ''Maria , astazi dimineata am crezut ca te-am pierdut , am crezut ca nu mai esti pentru mine , acum , sunt cel mai fericit , sunt imbracat intr-un trening cu o jacketa de blugi , nimic mai potrivit , sunt in fata ta inchinat si iti cer sa fii sotia mea , nu vreau sa te mai pierd niciodata , esti alegerea mea , iar daca Dumnezeu este de partea noastra acum , El mereu va fi cu noi pentru totdeauna'' . Oamenii din cafenea se ridica in picioare si aplauda ,niste domni dau mana cu mine , iar barmanul ne ofera o stica de vin si doua pahare clare , ii soptesc cat de mult o iubesc si incepem sa vorbim despre casatoria de la vara...

Dorinta pentru vara

     Buna dimineata , pentru ca e o zi de iarna in care soarele ma prajeste , scriu acest articol ca mesaj pentru vara , ca mesaj pentru noile intamplari , afara e soare , desii e destul de frig , asta este un semn purtator de insemnatate , iarna e pe sfarsite , caldura , ploaia , soarele dogoritor , zambetele colorate , intamplarile din poze , zilele de trandaveala , micile escapade , lucruri absolut minunate , care iti marcheaza copilaria si tot restul vietii , vara este oportunitatea cea mai mare de a creste , de a te dezvolta , pentru ca e minunat sa traiesti in intensitate maxima , cunosti bariere , dar nu si limite , cunosti oameni noi , dar si dusmani noi.
     Nu am pornit de la ideea ca va venii vara , ci de la ideea ca acum este frumos , iar precum stim , nu va dura mult , asta e natura , asta e omul , se schimba , dar niciodata de la bine la bine sau de la rau la bine , ne miscam , ii miscam si pe altii , incurcam destine care nu se portivesc , legam lucruri care nu pot avea o legatura , suntem niste ciudati .

     Draga vara , te rog vino mai repede , lasa-ma sa-mi fac siesta in timpul tau , lasa-ma sa ma bucur de tine asa cum o fac de iubire , lasa-ma sa simt durere , frica si durere , lasa-ma sa te tin in minte mereu ca cel mai frumos anotimp , cel mai oportun amintirilor , cel mai oportun atot.
     Vara , tu ramai mereu in mintea mea ca o amintire pe 1 septembrie si ca un viitor pe 31 mai , tu , esti ca o carte deschisa , mereu stii sa incanti , sa fi un narator-personaj , sa descrii si sa ajuti pe altii sa te descrie , vara totul este mai frumos , temperatura ridicata , apele calzi , frumusetea noptilor pierdute pe afara , zilele de scalda la rau , strandurile pline ochi de oameni care nu se cunosc , dar impart aceeasi fericire , vara , tu esti tot ce omul isi doreste , deoarece , fara tine nu ar exista traditii pentru acest anotimp , caldura ta ne induce intr-o stare de iubire care o atintim asupra ta , te iubim , esti um lucru , un fenoment natural , insa tu , mereu ne faci ca sa ne fie dor de tine , pentru ca ne oferi tot ce e mai bun , caldura , fericire , momente de neuitat , oportunitati de a vizita locuri de vis , naturalete , visuri devenite realitate . Stand in fata a o suta si ceva de taste , apasand pe fiecare pentru a iesii ceea ce fac acum , imi pierd vremea in loc sa ma bucur de soarele care trece , sta cu mine cateva ore , imi bate la geam de dimineata , ma incanta , pana noaptea mi-l fura , il duce in alte locuri , mai indepartate , sunt fericit.
     Tu , anotimp de vara , cald , frumos si limpede , anul acesta nu vreau sa abuzez de tine , nu vreau sa aduc raul in cadrul tau , vreau doar sa fiu cu tine , mereu , sa zburd prin palele de vant inecacioase , sa sar in ape tulburi , dar calde , sa ma racoresc putin , pentru ca esti prea buna , tu vara , nu esti o persoana , nu esti un lucru , dar in mintea mea , tot ceea ce are o insemnatate , tot ceea ce-mi aduce foloase , bune sau rele , este o persoana , este un lucru , pentru ca un fenomen nu ar fi plauzibil a atator intamplari de vis , bune , frumoase , cu mine.
     Acum , ma gandesc la tinuta de vara , pantaloni scurti , slapi , tricouri , sepci si ochelari de soare , sezon de vis , marea , muntele si apa , sunt de vis , cald , frumos , absolut tot , acum , e frig afara , e gheata pe jos , dar soarele topeste tot , imi dezgeata inima de atata suferinta si nepasarea altora , de lucruri care m-au dezamagit , lucruri care nu le pot uita , inima mea e prinsa in lanturi , bate doar pentru a tarii , lanturile o strang , iar cu mai mult forta ea bate , sperand ca intr-o zi , ceva sa o elibereze , dar nicicum vara asta , vara asta im propun sa fac tot ce-mi doresc , sa rad , sa zambesc , sa ma bucur , vara asta , imi doresc sa uit tot ce a fost in alte veri , sa uit tot prin ce am trecut iarna , toamna si tot frigul acela , vreau sa uit ca am fost , vreau sa ma reinventez , am 16 ani , stiu , eu inca nu ma cunosc , inca nu stiu ce doresc , dar cum se spune , plaurile nu-ti reusesc , iar totul poate sa se intoarca pe dos.
     In incheiere , draga vara , vreau sa-ti mai spun ca te astept , nu e o lista cu , cadouri care mi le doresc de la tine , nu e o lista pentru Mos Craciun , ci o lista prin care incerc sa te magulesc , sa te fericesc pe tine , pentru ca tu deja ai facut-o cu noi , te rog , vara fi buna.

Se zice ca cine are mainile reci , are inima calda , primitoare , iubitoare , iar daca sufletul lor este rece , zambetul lor aduce un altul pe fata mea.

Pana de inspiratie

Chiar daca nu sunt niciun fel de fotograf , e doar o pierdere de vreme acest lucru , imi place foarte mult sa imortalizez fotografii care au o insemnatate , carora le pot gasii o atribuiere , spre exemplu , aceste scari pline de nisip , sunt pe marginea falezei , marea Ligurian , aceste scari arata cum totul se asterne cu usurinta peste tot , acolo unde nimeni nu umbla , totul devine vechi , iar aceste scari pe care macar eu am pasit , in vantul puternic si valurile tulburi ale marii intr-o zi de august spre sfarsit , era cald , frumos si bine , dar norii spuneau altceva , totul se ravasea , linistea dinaintea furtunii.

Asta e varianta noua a versiunii vechi , e o masina , o simpla masina , are o valoare mare in bani , putina ca insemnatate , dar imi place doar cum arata , sunt un ciudat , descriu lucruri nebune .

Vorbind de poze , se pare ca fac acest lucru doar masinilor , din nou , nu ma cunosc , sunt un adolescent care a crescut cu un hobby de mic , placerea de a conduce , de a avea o masina , pana la urma , este visul oricui , sa creasca si sa puna mana pe un volan , ciudat , ma simt , nu stiu ce vreau , totul decurge incet , sigur si pe nepregatite.

Din pana de inspiratie , am scris diverse descrieri , la poze fara rost , la poze care sunt facute fara un editor , poze care sunt originale , asa cum omul nu poate fi editat .

Uneori te ranesti din neatentie , uneori te raneste altcineva , alteori ranesti fara sa vrei , dar atunci cand esti ranit cu voie , te simti o marioneta.

O alta viata la un alt etaj x9

     Mi se intampla uneori sa ma pun pe ganduri in momente de acalmie , sa ma gandesc mult si bine la ceva ireal , la lucruri de domeniul fantasticului , dar posibile in realitatea noastra , uneori ma simt ciudat , parca locul meu nu e acolo unde ma aflu , chiar daca nu deranjez pe nimeni , nu impun niciun comportament si nu ridic nicio pretentie , ma simt in plus. Pana si acum , scriu cu plictiseala in mana , dezamagit de mine pentru ca acest lucru era ceva cotidian acum catva timp , toata lucrurile ma enerveaza , nu gasesc melodia care sa-mi placa , cineva se gaseste mereu sa imi scrie ceva lipsit de importanta , stau incomod , nimic nu merge asa cum mi-as dorii , totul e importiva mea , nu stiu ce sa mai fac , toate imi pare ne la locul lor , daca ar exista un mod de a traii doar in durere , poate ca ar fi cel mai bun mod de viata , ar devenii o obisnuinta , asa , totul se regenereaza pentru a forma din nou o rana. 

     Citind o carte astazi , defapt  doar prefata acesteia , am descoperit in ea , o descriere vaga a unui caracter puternic , a unui autor care nu e scriitor de meserie , nu e nici macar prozator de ocazie , dar acesta stie ce scrie , chiar daca accentul vulgar si cuvintele foarte agresive ii fac pe unii sa renunte la a mai citii , ei , folosesc acele cuvinte pentru a vorbii cu cineva , atunci , de ce ar putea fi o incomoditate sa citesti ceva care folosesti pentru a auzii altcineva , acel autor este un cantaret , iar viata l-a invatat pe acel cantaret cum sa traiasca , cum sa ocoleasca ceva de neclintit , cum sa mearga prin viata sub influenta , pentru ca asta a reusit el , deoarece parintii lui au fost cineva , la randul lui , el este cineva acum , daca am putea ca toti sa fim vedete. Lumea cum o stim noi , e exact asa cum ne-o imaginam , pentru ca ceea ce vei cere , aceea vei primii , zilnic trebuie sa ma aflu sub doza mea zilnica de nebunie , de fericre si extaz , altfel , mormantul meu va fi umplut cu mine , in fiecare dimineata imi incarc bateriile cu incatare , cu fericire , dar uneori nu ajung la punctul in care sa ma trezesc la momentul oportun , atunci ziua , devine o noapte intunecata pentru sufletul meu , ma simt ciudat , in fiecare zi , totul decurge ca in celelalte zile , o mica descriere. Dimineata ma trezesc , mofturos sau nu , merg , imi folosesc muschii , creierul , zambesc , sunt fericit , fug , sar , zburd de bucurie , dar mereu ma regasesc in gandire , ajung acasa , locul de unde am plecat , chiar daca atunci cand stau in el , ma simt urat , dar atunci cand sunt departe de el , mi-e dor. Nu stiu de ce vorbesc prostii , imi pierd vremea.

     Maine , totul vine mai aproape de mine , pentru ca maine imi propun sa ma trezesc fericit , cu mintea pusa pe fapte , sa fiu , sa fac , sa merg , sa sar , sa vreau , sa fiu , maine e ziua mea , nu e o aniversare , ci ziua in care Mirel a revenit la ceea ce este un ideal al lui , mereu dau mana cu acei colegi de clasa , mereu sunt prieten cu ei , dar nu mereu , defapt niciodata asa cum mi-as dorii , sunt dependent de viata si de alti oameni , iubirea ... . Fericirea exista si fara ea , e doar o oportunitate prin care sa faci procesul mai productiv , avand urmari cu urme de placere .

     Am scris aceste paragrafe , avand in minte un alt titlu , am scris asta fara sa ma gandesc la un subiect anume , acum , recitesc si imi dau seama ca cel mai potrivt titlu este acela al noului etaj deasupra celui de azi , toate trec si vin , dar eu , doar trec.

In drumul meu spre succes am sa ma impiedic , o sa cad de multe ori , o sa ma bucur , o sa muncesc pe branci , dar vreau sa nu uit un lucru , in drumul meu spre succesc nu fac autostopul , merg pe jos .

Alte 10 minute pierdute , dar cu folos

     In seara asta , din nou , mi-am propus ca sa joc contra timpului , sa il intarat si sa-i arat ca sunt ma rapid decat el . Totul mi se pare intors pe dos , toata lumea promite fapte , nu vorbe desarte , dar ceea ce primesc este un spate intors cu nerusinare , nu imi dau seama de ce , de ce toti sunt la fel , precum femeile , care mereu se mint pe ele , dar atunci cand vine vorba de fapte putine au curaj si indarjire , ma simt hoinar in lumea asta fara cap , ma simt singurul perfect fara o definitie clara , mereu sunt lasat in urma , dar mereu in gura cuiva , promisiunile nu sunt decat false sperante la ceva mai bun , la ceva care va fi doar in zis , nu si in scris pentru ca asa este dat , sunt exclus de aici , pentru a ma regasii.
     Sunt plictisit , asa spun mai nou toti tinerii , plictiseala este un fel de pierdere de vreme , insa daca toti ar simtii pe pielea lor ce inseamna pierderea de vreme , durere nu ar fi , dar suferinta cu siguranta , cel putin eu sunt unul dintre toti acestia deoarece sunt prea plictisit , gandu nu-mi sta unde trebuie si pur si simplu nu pot sa ma concentrez la ce am de facut acum  , acum scriu , dar folosesc un sir de cuvinte pentru a scrie doar cateva randuri , insa eu , ca elev , am de invatat , asta e datoria mea fata de scoala si fata de mine , apoi , totul decurge inspre  o alta extrema , acolo apar tot eu , insa mult mai prost , pentru ca ceea ce fac eu acum nu se aseamana cu ceea ce voi face eu maine sau poate intr-o alta zi , pentru ca din nou , daca acum renunt la o speranta , altadata nu voi mai primii alta , ciudat , ma simt .
    Sunt nervos pe mine , nervos pe tot ce inseamna bunatate fata de altcineva , pentru ca eu o simt , imi place si vreau ca toata sa fie a mea , dar chiar ceea ce-mi doresc , nu primesc , sunt lasat de izbeliste , omorat de propria-mi constinta , iar naratiunea confesiva nu-mi spune nimic , nici macar nu stiu ce inseamna , am repetat o fraza pe care am vazut-o , dar nu am invatat-o acolo , in caietul de unde trebuie sa asimilez cunostinte de care nu sunt competent , maine , cu siguranta promisiunea facuta de acel om care ne-a dat tema , va fi implinita , eu , nestiutor , voi fi sculat in picioare , cu mainilee rezemate la spate , cu capul sus , drept , parca gemand de frica , el spunand , spune ...

Ce pot scrie in 10 minute

Sunt fericit , dar nu stiu de ce , pur si simplu ascult o linie melodica care ma face sa zambesc , o melodie care ma face sa ma gandesc cum a trecut totul , cum a fost totul , ma gandesc cum e sa fi in doi , nu in modul singular , vorbind prostii mereu vei avea la baza un adevar grait din sufletul nostru , dar eu sunt mai special , eu sunt cel mai special , pentru ca asta este parerea mea , eu merit tot ceea ce e mai bun , merit tot ceea ce mi se cuvine , sunt fericit , vreau sa scriu cat pot de mult in doar 10 minute , pentru ca pot , neputinta nu este decat refuzul de a traii , refuzul de a rade in fata problemelor si de a le rezolva cu cap , iar melodia zice , hai sa ne intindem in par si sa aprindem artificii pe tavan , ce poate fi mai frumos decat o imagine colorata de atatea luminii ale curcubelului culori , minunat , totul este atat de frumos.
     Stiu , daca gandesc pozitiv voi primii acea parte care este mai putin buna si anume , raul din binele pe care mi-l imaginez , antonimul , opusul si inversa a ceea ce-mi doresc , de aceea ,nu gandesc cu voce tare , scriu si tac , sunt un somnambul social , manat de reguli , fricos din cale afara , temator de Dumnezeu , putin cam rebel , nu stiu ce sa aleg , pana si eu imi dau seama ca vreau sa ajung pe partea de mijloc a societatii , dar acolo nimeni nu a rezistat atat de mult incat sa ramana in acel loc , de aceea , sunt plin de vedetism , dar ma straduiesc sa fiu silitor in a invata , de aceea sunt fitos , dar sunt si fricos , mi-e frica de viitorul meu. Impreuna suntem doi somnambuli , care viseaza atunci cand se saruta , impreuna suntem plecati departe , dar mereu impreuna , suntem doi somnambuli , ne plimbam cu ochii-nchisi , dragostea printre noi , iar noi intre oamenni suntem batjocoriti , nedumeriti , prada usoare santajului , ca taranii deportati cu vagoane ruginii , cuprinsi de frica , cuprinsi de teama , exact asa ma simt zi de zi , mi-as dorii sa fiu mult mai cu control , sa ma refac atunci cand sunt ranit si sa uit usor , dar sa fiu mereu eminent , plin de energie , sa beau 5 cafele fara control , sa-mi bata inima din cale afara cu tot cu piele , vreau sa ma scap de toate grijile , sa traiesc linistit , usor , dar este imposibil  , de aceea cer sa pot daruii celui care cere si merita , iar eu , sa fiu lasat de izbeliste , pentru ca sunt tare , pot sa fiu  ceea ce vreau , sa devin ceea ce nu am fost niciodata si sa alung ceea ce nu-mi foloseste . 

In 10 minute iti doresti 10 lucruri , vrei sa fi in 10 locuri diferite , vrei sa ai 10 ani diferiti , vrei sa traiesti inca 10 ani , dar sa iubesti 10 minute cu adevarat , esential o singura persoana.

Modernismul

Exchibitionism , imi place .

     Asa zisul modernism , e ceva abstract in ziua de astazi , obscur chiar ,  relatiile dintre adolescenti , copilaria adevarata si cea petrecuta in fata calculatorului , discriminarea in scoli , promovarea prostiei la televizor , retele de socializare , influenta anturajului , prietenii care devin iubiti , iubirea adevarata , sarcasmul si anxietatea oamenilor disperati dupa frumusete , rusinea fata de socitate si fata de indeletnicirile zilnice in concordanta cu bataia de joc fata de corpul propriu si viciile adolescentine.
     Modernismul este o forma , un curent care inseamna sofisticat , usor in acelasi timp , dar foarte greu si incecacios , uneori sufocant , modernismul aduce odata cu el nu doar tehnologie si usurinta de a folosii un telefon pentru care muncesti cateva luni , modernismul inseamna defapt , o alta viata in sine , o activitate sexuala mult mai timpurie , folosirea nociva a telefoanelor mobile , acele 'smartphone-uri' , viciile , fumatul , betiile , indiscretia , inhibitiile , exchibitionismul , ce e modern e rau , dar e bine , clasicitatea sta bine doar atunci cand iti alegi o mobila pentru salon sau cand vrei sa asculti muzica care nu e creata pe calculator.
    Relatiile dintre adolescenti , aici apare acea distanta in momentele cand chiar esti aproape de cel pe care-l iubesti si acea iubire excesiva si oportuna relatiei in momentele cand doar o tastatura cu multe litere iti compune formula magica a iubirii , acel te iubesc , care ar trebuii rostit , nu scris , un gest al modernismului , intalnirile in fata unui ecran de 16 inch , o camera care te filmeaza , asta sunt lucruri obisnuite pentru o viata in concordanta cu timpul si mersul lucrurilor , relatiile sunt mult mai sofisticate , dar sentimentele aceleasi , nimic nu s-a schimbat in acest domeniu , totul decurge precum universul a lasat . Totul se duce de rapa , iubirea nu mai e ce a fost , acele intalniri programte prin scrisori sau telegrame , celebrele saruturi care au revolutionat filmele romantice din ziua de astazi , povestile cu a fost si au trait pana la adanci batraneti , o nimica toata astazi , iubirea se risipeste intr-o relatie odata cu monotonia , influenta si interesul sunt mai presus , cine are bani , are de toate , hartie si iubire , la minut , pachet sau servit pe tava , frumusetea apare doar acolo unde un medic invatacel pune mana , iar pana in acel moment , este respins din orice grup , relatiile de durata , nu exista , relatiile perfecte nu se racesc niciodata , raman constante , iubirea , e aceeasi in orice definitie , astazi , in epoca modenismului , totul e revolutionar , astept ziua in care clasicul va fi ceva dorit de toata lumea , poate in acea zi se va schimba totul.
     Copilaria , aici , trebuie sa ne aducem aminte de vremurile parintilor nostrii , ale batranilor nostri , cand o zi trece repede afara , printre alti copii , nu in fata acelor mii de pixeli , a acelui ecran care ne atrage atentia voit de noi , zilele in care ne dureau muschii picioarele deoarece fugem intreaga zi dupa o minge carpita , nu pentru ca stateam ore in sir pe un scaun incomod cu un soarec cu fir in mana , zilele in care sania aluneca pe sanius , pe zapada moale si multa , nu ruginea prin podurile caselor vechi , acele zile in care eram fericit pentru ca m-am distrat , nu aceste zile in care ma simt fericit daca am bani sau am primit un nivel mai mare intr-un joc pe calculator , pana la urma calculatorul si tehnologia care ne face viata mai usoara si mai practica nu sunt lucruri rele , acestea devin in timp ceva daunator daca face exces de ele , pentru ca orice lucru ai folosii , excesul strica mereu , iar dupa exces apare independenta , nevoia nevoita de tine si problemele sociale din cauza viciului. Copilul de astazi va fi la fel in tot timpul care va urma , nu se va schimba nimic , peste 10 , 20 , 30 de ani , stilul de gandire va fi acelasi , copilaros , fara griji , in timp toti vor devenii mult mai buni cu ei , nu si cu aproapele , copilul de astazi , bea , fumeaza , are parte de ceva ce nu exista , era o obraznicie in vremurile trecute , stiu , multi spun , daca ei n-au avut , noi de ce sa nu avem , dar cu siguranta ei nu au avut acest lucru la varsta lor deoarece erau constienti ca asta va fi daunator pentru viitorul lor , pana si eu ma simt uneori ciudat , parca suaprat pe mine cand fac ceva ce nu e specific varstei mele , dezvoltarii mele , uneori , abuzez de binele care mi se ofera , bunatatea necontrolata.
     Educatia , este un subiect sensibil , pentru ca in gura multora educatia este un subiect care inseamna putin , este nimicit de rebelitatea din capul tuturor , scolile din ziua de astazi sunt pline de prostie , elevii sunt mult mai eminenti ca in vremurile trecute , de aceea exista un fel de ranguri pentru fiecare tip de elev , de copil din acele institutii insalubre de nepasare si de ura celor care au rolul de a ne invata ceva , rangul in care se incadreaza cei care nu au nicio grija , merg acolo doar pentru a avea de unde sa se intorca acasa cu plamanii plini de nicotina , aceia care folosesc bataia de joc ca o arma impotriva celor slabi , rangul celor care folosesc scoala ca pe o arma aliata viitorului lor , dar care invata vedetismul si rebelitatea , iar nu in ultimul rand , rangul celor care tac , fac si stiu , dar niciodata nu sunt bagati in seama , discriminati . Cam asta este o scurta descriere a elevului modern , profesorii , oameni cu carte care sunt prosti , profita , muncesc degeaba , sunt exigenti fara motiv si influenteaza negativ elevul , cunosc profesori care vin la ore doar pentru a pedepsii pe cineva care si-a irosit timpul pentru a invata , nebunii inutile , cunosc profesori care folosesc superioritatea doar pentru a-si arata trecutul mizer si lipsit de importanta pentru mine , cunosc profesori care au in cap smecherime , ce n-as da sa ii arat eu cum arata el , ca un prost , un cersetor de atentie la ore , cunosc profesori care sunt profesori , adevarati , nu irosesc timpul , nu irosesc gandirea , pentru ca ei , aici n vorbesc despre cei care nu vin la ore sau care nici macar nu se mai streseaza sa dea note pe un test citit , ci pe unul masurat in randuri , aici vorbesc despre profesorii care stiu sa-si coordoneze timpul , stiu sa faca o ora distractiva si oportuna invatarii , oprtuna educatiei , pentru ca invatatura bagata cu forta nu e ceva curat , e ceva de aruncat , ei stiu ca o ora nu inseamana o pedeapsa , ci un interval de timp in care elevul sa fie deschis , sa fie deschis catre nou.
     Modernismul si televizorul , lucruri asemenea , la televizor vezi lucruri care iti stimuleaza memoria , cu insemnatate , amuzant , divertisment , suspant , informatii , o gama larga de produse , reclame si comert online , televizorul este consacarat ca find principala sursa de reclama indirecta , il folosesti ca sursa de bunavoie , dar in acelsi timp , zilnicile talk show-uri vorbesc despre tabloide , vedetism , prostie , nu demult am vazut un talk show in care se vorbea despre sex , de parca prezentatoarele erau niste ninfomane , in varsta , rau , acestea vorbeau fara inhibitii despre relatiile sexuale extraconjugale ca find ceva bun , un exemplu , alteori vezi la televizor in timpul stirilor , stiri despre cum o femeie se duce la solar imbracata in lenjerie intima , sunt de acord ca asta atrage tumultuos audienta , pana si pe mine ma atrage , dar este o prostie ca in cadrul unui program informativ , cultural sa iti fie prezentate lucruri inutile , pitipoance , cum li se zice acum , prezentarea de pornografie infantila si BMW-uri tunate.
     Retele de socializare , programe prin care poti cunoaste oameni care ti se aseamana , sunt lucruri foarte bine gandite , deoarece internetul este a doua mare folosinta zilnica dupa mancare si bautura , acesta are rolul de a ne ghida , de a ne informa in orice loc ne-am afla , prin intermediul lui , o scara larga de public poate sa socializeze intre ei , pot sa vorbeasca despre lucruri in comun , dar sa si creeze influenta si dusmanie , raul din bine , insa din nou , odata cu dependenta apar si problemele , oamenii incep sa traiasca mult mai bine in fata unui calculator decat sa mearga la un salon de masaj pentru a fi relaxati asa cum scrie la carte , oamenii incep sa isi creeze relatii prin nevazut , foarte ciudat , totul merge pe o scara in sus , iar mai apoi in jos , apare dispretul , rivalitatea , iar mai apoi , ingrijirile medicale scumpe , vorbesc aiurea , dar asta e cu adevarat o retea de socializare , realitatea prin invizibil.
     Anturajul , este influenta care iti este oferita atunci cand ai asa numitii prieteni cu relatii si pile , anturajul conteaza atunci cand vrei sa faci parte din categoria oamenilor fara carte , in categoria oamenilor fara cap , acestia sunt mizeria societatii , deoarece , intotdeauna se gaseste un destept fraier care sa ia peste picior bunatatea oferita , curajul si tupeul din aceste grupuri duc la discriminare , la violenta si inganare , marinimie fara sot , prostie pe scurt , oameni care au in spate forta banilor si a prostiei , deoarece parintii sunt la fel de prosti , ofera speranta in zonele in care asa ceva nu mai exista.
     Astazi multi oameni isi iubesc prietenii , dar o iubirea nu ca de frate , ci o iubire adevarata , deoarece , sentimentele si apropierea dintre acesti oameni este mare deoarece oportuninatea loveste mereu , asta nu este un lucru rau , putinele din modenism , oamenii ar trebuii sa se iubeasca mai mult , dar apare si vesnica monotonie , iar mai apoi conflictele vesnice si murdare , cam asa sta treaba , prieten de esti cu aproapele e bine , dar iubirea trebuie sa apara doar intr-o relatie de iubire , nu si in pritenie.
    Anxietatea , asta este o caracteristica a modernismului , patraletele de pe piept , sanii mari si rotunzi , fundul bombat , cam asa suna caracteristicile succesului in dragoste in aceasta perioada a vietii , femeile se infometeaza din ce in ce mai des , doar pentru a arata bine , dar nu pentru a se simtii bine , ele cred ca daca fericire acum nu e , daca ele scapa de kilograme , fericirea este marita , nu , totul e ca un joc la cacealma , cere si vei primii , dar nu trebuie interpretat altcumva , cere si vei primii ceea ce cu adevarat meriti , de aceea nu sunt de acord cu ditele stricte si frumusetea indusa , poate este e o forma de venit al fericirii , dar nu si al sanatatii.
    Viciile , adolescenti in general sunt vizati , deoarece fumeaza , consuma alcool , droguri si alte chestii care apartin viciului , ei bine , idealul adolescentului modern este acesta , tigara ma face mai tupeist , mai suspus , alcoolul ma face mai smecher , mai curajos , drogurile ma fac fericit , ma duc in lumea viselor , dar toate acestea au fost inventate pentru a omora societatea si drepturile ei de a exista in armonie , acestea dispar , viciile devin multiple , copilul face ce face si mama sau tata sau oricine din cercul acesta vicios , totul se invata , dar greu uiti daca bagi bine la cap.
     Credinta , infima , copii nu mai cred in Dumnezeul tatal nostru , copii nu mai stiu ce este aceea biserica sau pur si simplu nu stiu o rugaciune , foarte ciudat , biserica este aproape goala pana si in zi de sarbatoare , este o obligatie sau un loc unde sa mergi pentru a-ti etala nou inel , noua coafura , ori imbracamintea extravaganta , insa pana si biserica s-a schimbat , in rau , preotii devin mult mai viciosi si increzatori in ei si nu in El , ateismul este ultima optiune .

Modernismul , o arma chimica si fizica care distruge omul in procese timpurii , azi viu , maine mort , modenismul , un pliant pe care scrie , fericire timpurie , placeri nesfarsite , dar o viata scurta.

Te vreau...x17

     Reincep seria articolelor ''te vreau'' , deoarece asta mi-e dorul , imi era dor sa scriu despre dorinta mea , despre vointa noastra si despre o ea , mereu o ea care ma determina sa ajung in acest punct culminat , putin spus , dar cum am mai spus , atunci cand spun te vreau , nu ma gandesc la ce mi se ofera implicit , ca un cadou impreuna cu suplimentul in sine , ci la adevarata valoare a obiectului , in acest caz , a acelei fiinte , ea.

     De aceasta data , sirul incepe cu adevaratul inceput al totului , o simpla conversatie , un salut , o vorba si noapte buna , apoi , urmatoarea , un salut , o conversatie mai lunga si un noapte buna urmat de cativa pupici , iar in cele din urma , o conversatie care se intinde de-a lungul a catorva ore , un salut mai mult decat prietenesc si un noapte buna urmat de multe adjective , porecle si animatii moderniste . Modern inseamna complicat , modern inseamna intortocheat , modern , antonimul simplitatii , contextual , ceea ce e modern nu e clasic , iar ceea ce e simplu , nu mai exista , nu demult , nu era ceva greu sa apartii , nu era ceva imposibil sa fi prieten unul cu altul , dar acum , prietenia este o forma de inaptitudine si de sprijin , interes marsav. 

     Aceasta ea , este mult mai puternica decat acele asa zise prietene ori prieteni de ai mei , aceasta ea , este mult mai mult decat simpla , ea , are puterea de a ocolii vorbele pe care multi le debiteaza avand ca scop , rusinea , razbunarea , ciuda , omul e dificil , acum incep sa inteleg de ce oamenii in general se supara fara motive , fara sa aiba ceva care sa-i impiedica sa continuie pacea , spre exemplu , in general fetele care se au ca prietene , sa zicem , ei bine , aceste 'prietene' au secrete , spun lucruri urate , mereu insearca sa fie deasupra celilalte , mereu incearca sa strice ceva , sa repare nimic si sa distruga tot , insa , precum am mai spus , Dumnezeu ofera doar celui care merita , apoi , vorba care spune ''cere si ti se va da'' , nu sta doar in dorinta si gata , cunoasterea de sine , impacarea cu tine , munca si ceea ce cu adevarat meriti provin de la sine inteles , pentru ca aceasta vorba spune sa ceri ceea ce meriti , pentru ca vei primii.

     Ea , este fata care mereu intorce priviri , fie doar in cazul celor care o dispretuiesc , fie ca cineva chiar o apreciaza , nu e loc de adaugat , dar mai , tu , cel care stii ca vei avea ceva de adaugat la asta , gandeste-te cum aratai in poza de cand erai doar o fata mica , de cand erai o copila , precum esti acum , o copila care inca este inconstienta , are inca nevoie de un suport pentru a se descurca , ea , nu intoarce capul ca sa priveasca umbre , ea , nu vorbeste in plus , nu raspunde neintrebat la afirmatii plecate din guri parca de ceara , sper ca acestea sa se topeasca , sunt sigur ca atunci cand le voi privii eu , nimeni nu va zice nimic , dar ce conteaza , colidoarele sunt mari , reci , intunecate , acestea poarta semnele multor batai , multor zambete , fericiri , dar acolo , pe aceste colidoare mari , lumea isi va asculta doar vocea , jignirile lor , pentru ca ecoul va mai fi singura persoana care cu adevarat va fi ascultata , totul e de partea lor , va rog , acordatii unui loc , nu unei persoane , pentru ca asta ar fi prea superior ca sa lasi pe cineva sa-ti vorbeasca cu o verba calda de sus , prietenesc , apoi , colidoarele sunt ... nu sunt defapt decat ceva iesit din mana omului de rand , verba e a ta. 

     Se pare ca vorbesc mai mult despre ceea ce nu vreau , dar ea , ea este cea mai importanta , nu este a timpului cunoastere mare , dar o stiu , ma stie , in comun nu sunt multe , dar pentru o asemanare nu e nevoie de o oglinda sau caracteristici la fel , pentru o asemanare este nevoie de un singur lucru , unul care nu exista material , sper sa nu fie asa niciodata , deoarece s-ar irosii , sufletul , despre el este vorba , nu impartim ceea ce nu cuvanteaza , nu impartim ceea ce pot sa-mi ofer si mie si ei , impartim , ceea ce cu adevarat este un lucru de raspandit , sufletul , alaturi de el , alaturi de aceasta legatura , ea , este mai mult decat o persoana care mereu reuseste , una care are influenta , ea este , cea mai tare.

     O vreau pentru ca mereu am vrut ceea ce cu adevarat a fost de calitate , nu e greu sa gasesti rafinament aruncat pe geam , e foarte usor , deoarece toti isi vand sufletele pentru nimic , deoarece toti isi vand frumusetea si timpul , cel mai valoros lucru , timpul , pentru a se bucura de o placere , un moment , timpul nu mai vine inapoi , ti se da atata timp cat il ai , apoi , mori , straniu , precum ma pierd in ochii ei , in chemarea ei , dar , ea nu face asta , ea nu iroseste , ea produce o investite , ca sa ne bucuram de fericirea si timpul pe care-l avem , mereu va fi inaltator sa vezi cum altii se chinuie , sufera , se spetesc asa cum pentru un lucru nobil nu o fac , acesti ei , sunt prosti , scuzati-mi expresia , dar , prost inseamna acel om care nu are cunostinte , mult spus vagi despre cum sa traiesti , cum sa ajungi undeva mai departe decat ai fost acum , acesti prosti , sunt ei , e inaltator sa faci asa cum este binespus , asa cum spune legea morala , sa il ajuti pe cel de langa tine sa-si gaseasca calea spre el , dar incercari duci , pe branci motivezi , insa dincolo de perdeaua murdara pe care o au in geam acestia , se ascude marsavie si interes , am sa va privesc de sus , cu ea , cum prin labirint umblati , infometati si insetati fugiti si niciodata nu o sa gasiti ceea ce cautati , un lucru nu e alt vostru , acel ce eu il am , un unic destin , precum voi il aveti pe al vostru , unic , al vostru , ea , pe al ei , , dar cu mine in acea poveste scrisa pe coltul patului cu un creion ascutit , pregatit , asa cum vechii razboinci isi tineau amintirile in carnetele murdare , arse , carnetele pe care as vrea sa le citesc , odata , pentru a viata mea , e mai importanta decat lucruri atat de maritoare , ea , este adevarata mea poveste , altaturi de ea.

     E scurt , stiu , dar se zice , ca ce e lung e minciuna , ce e scurt e adevar si ce e ea , e iubire.

Rodul

     

Din samanta pleaca tot , acolo e sprijinul , acolo e inceputul , insa rodul e altul , e mai mare sau mai mic , e diferit.

     Uneori ma condam , ma invinuiesc pentru ceea ce fac , pentru raul pe care il imprastii zi de zi , e just , eu sunt invinuit , jurat si judecator , ceea ce semeni vei culege , roade sau doar spini uscati , totul tine de tine. Nu m-am gandid de multe ori la altii , nu m-am gandit aproape sub nicio forma la nimeni , nu m-am gandit la viitor , pur si simplu am dat la o parte toate posibilitatile neclare si m-am increzut in placerea de moment , nici acum nu sunt sub cunostinta , nici acum nu stiu daca ma gandesc daca asta va insemna ceva maine sau daca asta va insemna ceva vreodata , nu vad lumea cu ochi buni , dar ei  , unii dintre ei ma vad asa , ma vad intotdeauna sau cel putin incearca acest lucru greu. 
     Eu , nu sunt asa cum s-ar zice , un crestin inrait , dar ma incred in ceea ce vrea sa zica pilda lasata de Iisus pe Pamant , aceea a Semanatorului , care vrea sa zica in sinea s-a , ca locul unde semeni conteaza foarte mult , samanta difera doar prin soi , nu marime , nu consistenta , este aceeasi peste tot , apoi , in aceasta pilda sunt incluse ca subtitluri patru povesti , ei bine , aceste povesti au un al rol fata de ceea ce vreau eu sa povestesc , ceea ce semeni azi , este rodul de maine , consecinta de maine , dupa am continuat , pilda are la baza un crestin simplu , prima intamplare fiind aceea cand boabele , semintele ajung sa cada langa drum , acolo unde soarele usca tot , soarele necrutator nu ingaduie ca ceva sa mai traiasca acolo , iar in cele din urma , pasarile la fel de necrutatoare ca soarele mananca tot ceea ce a mai ramas . Cealalta poveste spune asa , ca semanatorul a aruncat semintele in loc pietros , acolo unde fara radacina nu e loc de rod , acolo unde nu poate fi ceva verde decat daunator , iar fara radacina , o planta nu exista.
     A treia parte a pildei zice ca semintele ajung in mijlocul spinilor care , ei crescand oriunde , fiind pana la urma ceva care dauneaza peste tot , semintele sunt inabusite de cresterea masiva a intepaciosilor , dar , cum spuneam , totul moare cand credinta nu e , atunci cand ceva te determina sa dai la o parte viitorul sigur pentru prezentul inoduros si impanzit de primejdii , dar o singura placere , niciuna. Ultima parte a pildei , expune faptul ca semanatorul si-a gasit calea spre credinta si spre adevarata cainta spre bunatate , aici semanatorul arunca semintele in pamant roditor si bogat , umed si numai bun de semanat , aici , semintele vor duce cu siguranta la rod , insa aici trebuie sa astepti , sa te inzestrezi cu o forta si sa poti duce asteptarea la o cota de obijnuinta pentru ca asa cum natura data de Dumnezeu o stim , totul are nevoie de timp pentru a creste , la fel si semintele noastre , e nevoie de timp si apa , de hrana si fertilizator , pentru a samanta noastra sa poate sa fie rod mai tarziu , insa , cu siguranta rodul va fi mai mult sau mai putin satisfacator  , pentru ca aceste seminte sunt asemanate ca fiind fapta omului , iar rodul , consecinta a ceea ce s-a facut , de aceea asteptarea si maiestria sunt o arta , artisti nu sunt multi , dar cei care pot devenii si au potential sunt multi , toti , samanta e acum in pamant , dute , ofera-i apa , ofera-i umbra de soarele dogoritor si palitor , dute si ofera-i protectie de buruiana , dute si ofera-i curatenie , apoi , rodul e al tau , nimeni nu ti-l poate fura , pentru ca ceea ce semeni , ti se cuvine.
     Prin asta am vrut sa spun ca omul , cat ar fi el de naiv , odata el , tot reuseste sa puna samanta in pamant roditor , chiar daca se intampla numai odata , el va invata ca ceea ce e bine mereu ii va aduce un folos cu placere lui , d-apoi , fapta omului este in masura ei , o samanta , pentru ca e o fapta , rodul este cel care ne expune sensul faptei , gravitatea ei si ceea ce inseamana ea , pentru ca rodul e o consecinta sigura a treceri. 
     Ma indoiesc de mine si mi-e frica sa fac ceva in legatura cu asta pentru a nu schimba ceva ce nu-si are rolul in aceasta poveste , eu sunt asa cum ma cunosc eu , nu ma gandesc prea mult la viitor chiar daca mi-l imaginez zilnic , noapte de noapte , sunt parca speriat de el , dar niciodata nu voi putea fi sigur de rodul a ceea ce am semanat , pentru ca alteori , exista unii care mereu au ceva care sa te poata impiedica , astfel , aici nesiguranta este o alta arma impotriva armelor mele .

     Pilda dupa pilda , Iisus vorbea doar asa cu oamenii , atunci cand El vorbea , toti ascultau si faceau , pentru ca El avea dreptate , tot ceea ce a avut de spus , astazi avem nevoie , astazi pot vorbii despre asta si maine , sa retin ceea ce cu adevarat am de facut.

E ceva de moment , dar e ciudat

Atunci cand incerci ceva nou , in majoritatea cazurilor , iti va placea acea noutate , ei bine , precum o cutie de suc , cu un gust ne mai primit , iti va creea dependenta , iar eu sunt dependent de iubire.

     Odata cu timpul trecut , mintea mea a crescut , desfasurarea ei are noi limite , vazand noi locuri , lucruri , obiceiuri , simtind mai multe sentimente decat un roman , mai multe sentimente decat un cal de echitatie , durere , momente in care pana si un animal constientizeaza viitorul , urmarea a ceea ce se poate intampla cu ceea ce e el , eu , eu sunt aici , scriind pentru o cauza nobila , despre ceea ce caracterizeaza pe multi , ceea ce ii apropie pe cei mai mult , iubirea , dar precum un juramant sacru nu este de spus , ci doar mormantul ma va tine cu el in minte , iubirea nu este un subiect de discutie , iubirea este un cuvant care spune tot , iubirea nu merita povestita in lacrimi pe hartii despre ea , iubirea nu merita sa fie tarata sub zgarieturile stiloului cu cerneala , nu merita sa fie irosit lucru bun pentru a amagii un altul , iubirea nu merita sa fie dusa pe meleagurile cuvintelor , ci trebuie sa ramana adanc in inimile noastre secate de prea multe ignoranta si neputinta , ea trebuie sa ramana in sufletul nostru uscat , precum al unui drumas prin deserturi care stie mereu , caci daca nu va reusii sa abtina foamea , sa abtina setea , nu doar el va murii , ci tot ceea ce a construit din truda sau control total , iubirea este in noi , de aceea nu o descriu , nu o incadrez intr-o rama sclipitoare , nu o desfac de pe rama provizorie a picturii care e ea , rosul.
     Da , varsta mea inca rade de mine , eu inca sunt la inceput de drum , inca nu stiu tot , dar in curand , tot nu va mai insemna nimic pentru mine , pentru ca increderea mea in mine ma starneste ca astazi sa scriu din nou despre ea , o alta ea , da mereu numita asa , pentru ca ea , fata cu parul balai si cret , culoare ciocolatie ca a diminetii raze de rasarit , culoare ca doar dulce zice , face , iti destinde gustul si motivatia de a o avea , de a saruta-o , pentru a-i simtii gustul atat de dulce , de zaharos , ciocolatiu , dar nu ne oprim la culori si gusturi , gustul ei , vestimentar , verba ei , sunt lucuri care nu doar ca ma magulesc aparte de tot ceea ce am descris pana acum , sunt principalele lcruri pentru care acum scriu asta , sunt principalele lucrui pentru ca eu in momentul asta vreau sa o sarut , sa o tin in brate pana la rasarit , nu stiu cum altii profita de momente doar pentru a trece , eu profit de moment pentru a-l avea si mai tarziu , de aceea uneori ignoranta ma intoarce din drum , ea , este acea fata care mereu se afla in cate-o poveste , precum si ea si afla in povestea mea , ea , care a intrat in destinul meu necunoscut , ea , care acum , sta si asteapta , dar mereu asteptarea va avea rezultate minunate , imense . Cum imi imaginez eu o zi cu ea , o zi normala in care soarele rasare , ziua e luminoasa , iar seara cu incheiere se lasa? Acea zi incepe neasteptat atunci cand ma trezesc , soarele ca doua maine , mainile ei , parca ma cuprind si ma trezesc , ma mangaie din toate cotloanele , iar in acea dimineata , ea e langa mine , in asternuturile pline de secrete , albe , era si ea , ma uitam la ea , la cat de frumoasa e ea , la tacerea atat de urlatoare din ochii ei , la buzele ei carnoase si contrastate , fata ei , parca sculptata de Dumnezeu pentru mine , pentru ceea ce-mi doream eu , este o binecuvantare , imi doresc ca aceasta lume sa fie intotdeauna pentru mine , iar ea , mereu ceea ce-mi doresc , pentru ca in viata nu iti intalnesti implinirea atat de des. Acea zi , continua cu surasul ei , trezindu-se si sarutandu-ma cu atata tandrete , parca , era un vis frumos , atunci ridicati din pat , mergand spre bucatarie , tinandu-ne de mana , ea intr-o camasa patata , eu , asa cum ma stie ea , mereu , acea zi este una frumoasa , o zi in care soarele a domnit cu razele acelea care ne-au incalzit inimile , acea zi in care mi-am dat seama ca a meritat fiecare clipa de durere nesfarsita , acea clipa cand am indurat cearta , batjocora , acea clipa cand cel putin m-am gandit la ea , la cum avea ea sa fie. 
     Apoi , acea zi a decurs normal , fiecare in directia lui , liniste deplina , iar in cele din urma , seara prielnica romantismului a avut un cuvant de spus in acea zi , totul era gatit de o intalnire sub clar de luna , sub becul vesnic , luna , luna ceea plina , care parca spunea ca inimile noastre sunt acum complete , asezati pe o patura rece , in iarba ceea intunecata , eu si ea , dar doar eu si ea , ea si cu mine , ne uitam la cer , totul parea sa fie dintr-o alta lumea , fericirea era numai decat o faramita de paine intr-un lan de grau , cam asa arata sentimentul meu fata de ea in acea noapte cu acea luna atat de aprinsa si judecandu-ne pe noi doi ca find , cel mai de bun augur cuplu , cel mai frumos cuplu , seara ia sfarsit , dar nu si povestea , pentru ca ea merita mai mult , acea ea careia i-am promis ca acest discurs va fi lung si care nu doar ca va fi emotiv , acest discurs este o dorinta de a mea , ea , din nou , fata pentru ca scriu , fata despre care scriu , uneori este ceea ce-mi doresc , iar alteori ceea ce detest , dar precum cineva zicea , binele nu se face din bine , ci doar raul ia nastere din bine , astfel , ea fiind dorinta mea , sunt tanar , inca nu vorbesc in cunostinta de cauza , vorbesc fara sens , nimeni nu ma crede , sunt judecat aspru , uneori am noroc , alteori ghinion pur , dar imi doresc ca ceea ce visez sa fie adevarat sau macar un sentiment de deja-vú in momentele in care ma aflu in culmea fericirii , altauri de ea , mi-o doresc , vreau sa fie alaturi de mine acum , dar acum , in acest moment , sa-i ofer primul sarut , sa vad cum ma priveste anevoioasa , nedumerita , speriata , inima mea bate acum doar din cauza ei , ea , este ceea ce vreau ,dar oare eu sunt ceea ce vrea ea?  Raiul este locul unde ajung cei care se incred in credinta in Dumnezeu , iar iaul e a celor care judecata de apoi nu e favorabila destinului trecut , trait , iubirea e acolo unde eu am ajuns , iar eu spun ca daca iubirea impreuneaza doua inimi si le face mai puternice , atunci , intre mine si ea , e iubire , iubirea care ... nu o exemplific , nu o descriu , nu o colorez pe o foaie alba , iubirea e cea care m-a motivat , EA. 

Mereu fac o greseala , una care ma duce la inceputurile acestui discurs mic , ma indragostesc lulea , pentru a ma rotii in viata ca o ghiulea , sa rastorn niste lucuri care stau bine in picioare , iar eu , mereu o marioneta printre ate.

O alta viata la un alt etaj x8

     

Camera aceea intunecata , nu e decat mintea mea , imbatata de atat alcool , din vise venit , in vise visat , niciodata real.

     In seara asta , stau trantit pe podea , acolo unde privesc tavanul scorojit de timp si umezeala , pe intunericul napast , privesc ceea ce nu vad , dar imi imaginez , imi imaginez cum a trecut astazi , cum am ajuns de la fericit , la vesnic visator si ranit , cum am trecut de la vesnic la finit , cum trecutul ma bantuie , iar acolo sus pe tavan , o vad pe ea , un chip , nimic mai mult , fara descriere , asta este o noapte de pomina , pentru a fi trist , pentru a recurge la vicii , pentru a gandii mult si fara rost , a planuii complexitate si pentru a desavarsii lacrimi , dar , viata merge inainte , ca un covor de vise , gandu-mi sta , la ea.

     Parasesc camera pentru o clipa pentru a ma trezii din acea magire , pentru a visa , nimic , pentru a traii acum , vreau sa uit ca a fost ceva , vreau sa uit ca astazi am fost trist , vreau sa uit ca miile de vise pe care le am nu pot fi adevarate , un deja-vú , sinistru , camera goala , parchetul rece si zgariat , perdelele prafuite si trase , patul secretos si lumina stinsa , asta este cadrul in care stau pentru a vorbii cu mine , ca si cum as vorbii cu o alta persoana care se afla langa mine , ca si cum cineva real , m-ar asculta cu adevarat , e doar o minciuna extrema , pentru ca eu , sunt aici , singur , scriind , vorbind cu mintea mea , mintindu-ma pe mine , incercand sa cred in ele , ca un nebun , dar eu , care fac asta cu mine , fac asta cu toata lumea din jurul meu , mint fara nerusinare , ca un copil mic care vrea sa ascunda fapta si sa nu fie pedepsit , ca un prost ce sunt , dar fac rau , iar asta imi face rau si mie , coroana mea de ganduri atarna mereu , iar adevarul umbla deghizat mereu , ce sa fac , cum sa fac ceea ce trebuie , camera e ca o inchisoare , nu am ce face , iar asta ma omoara , gandu-mi spune ca timpul trece si daca nu il folosesc , eu , stand intr-o camera , gandind fara folos , picioarele grele , mainile paralizii , parca o marmura neagra , pantaloni de ceara , nu pot sa ma mai misc , oare asta mi-e predestinat , sa nu aflu niciodata ce e fericirea , sa nu stiu niciodata ceea ce va mai fi , ceea ce mi se va mai inampla , stiu , destinul nu e previzibil ca intr-un roman scris de un autor care numele nu era cunoscut inainte sa moara , dar...

     Eu , vreau sa fiu cunoscut in viata , vreau sa vorbesc cu cel care vrea sa-mi vorbeasca , nu stiu ce-mi doresc , acum , camera se transforma intr-un far , intr-un far cu linii rosii si albe , ca in filmul cu apa si stanci , vapoare , parca pierdut printre ele , eu , sus pe marginea azvarlie a farului , stau , doar eu cu lumina aspra si calda , cautand , eu pe mine , el vapoare , indrumand el , eu inca pierdut , surd , mut , orb , astept cainta , astept sa nu mai caut , astept ca sa nu mai astept ceva ce nu va fi niciodata real , precum stim , nu poti cauta ceva , daca acel lucru nu te cauta. Nu stiu , eu nu stiu nimic , parca sunt un incult care , care el , fiind un om si el , e un prost , asa ca mine , mereu incerc , dar nu reusesc niciodata , insa de ce? Vreau ca cineva sa-mi raspunda la intrebare , vreau sa-mi dea cineva de stire , de ce incerc si nu reusesc niciodata ,iar atunci cand nu , nu.

    Ma aflu acolo , la farul ala , detestat de mine , pentru ca doar el are o folosinta buna , eu , o pramatie in valurile vantului si brizele apei , vorbesc prostii , dar Doamne ce inalt e farul , parca vede tot ce a fost , parca varsta lui stie tot ceea ce eu am facut in acest timp pierdut , iar de sus nu vad doar apa nesfarista si vapoare fara capitani si fara loc in care sa ancoreze , vad , amintiri cu mine , ma vad cum eram mic , ma jucam , nu stiam ca azi am sa fiu in acelasi loc , plangand dupa acel moment , spernad ca acea amintire era reala , chiar daca bietul de mine , nici macar asta nu ma stia , mi-am pierdut speranta in mine , dar ce sa mai zic de speranta altcuiva in mine , sunt un ciudat , care cauta sa gaseasca de ce farul , un lucru , nu un om cum sunt eu , care simte si traieste , nu ma mai suport , dar totusi , mai iubesc ceva , imi iubesc viata , iubesc tot ceea ce fac , ma iubesc , astept ca cineva sa ma curete de egoul meu , de ignoranta mea , de tot ceea ce e rau , de mine , sa ma schimbe , sa nu mai vreau , ci sa multumesc cand primesc , sunt un om ciudat , o facatura de doi bani , care incurca lumea , dar eu sunt cel care a creat-o , precum asa a fost sa fie prescris in destinul tutror , creeand sunt sus , ludand sunt sus , asteptant , relaxand , sunt pe moarte. 

     Acum , acum imi dau seama ca poate nu sunt eu problema , poate toti sunt o problema , iar eu , cel care se mira , dar , poate nu e asa , de aceea nu bag in seama ce se intampla in jur , merg inainte ,iar daca cineva vrea sa ma bata , te voi bate.

Am sa joc rolul soarelui , am sa rasar zi de zi , am sa-mi trimit trecutul in intuneric , am sa uit , am sa rasar pentru cei care ma vor , am sa apun pentru cei care nu retin ca daca azi nu am reusit , maine sigur voi reusii , sunt un soare pentru multi oameni , sunt un om pentru voi , iar in cele din urma , sunt fericit.