Cartea cu dorinte

Ce-mi doresc eu de la viata , un mic rezumat in cuvinte din dorinte vii , despre ceea ce vreau , despre ceea ce numesc eu ideal . M-am nascut din dorinta de a fi o vietate pe pamant , de a imbucura privirea sclipitoare si sufletul cu fericire a fiintei care a facut gandul meu posibil , dorinta mea implinire si viata un joc usor. Imi doresc sa fiu perfect , imposibil , imi doresc sa nu simt durere , sa nu simt fiecare lovitura pe care o primesc din partea celor care-mi tin partea si ma doare , am rani adanci , atat pe pielea mea bronzata de vara jarateca , cat si nu numai in sufeltul meu , adanc in el , sunt plagi , foarte adanci , deja prafuite de nisipul si esecul aruncat in carca mea , dar in continuare , imi doresc sa razbat , sa traiesc pana in momentul in care ma voi opri din acest fapt , vreau sa traiesc fiecare clipa ca si cum ar fi ultima , chiar daca niciodata nu voi sti cand va fi ultima , dar totusi , dorinta mea razbate , vreau sa starnesc fiecare simt care salastuieste in mine , vreau ceva mai bun de fiecare data cand primesc excelenta , vreau mai mult decat o dorinta , vreau sa mi se faca pe plac , putin cam migalos , dar dorinta fiecaruia nu e motiv de raset. Imi doresc ca sa am un regat al meu , unde sa conduc eu , fiecare vis , sa fiu stapanul propriului meu vreumant , sa cunosc fata cu parul balai , nuantat in negrul cuprinzator , fata care-si tine parul mai mereu in coada , fata cu ochii caprui , cum se zice , care fura inima oricui , fata a carui obraz roseste la emotie , se impietreste la lacrima de durere , la lacrima din suflet , obraz lucitor si imbujorat atunci cand ma vede , o mica paralela intre viata reala si fictiunea din descrierea mea , fata visurilor , relitatea din visuri , o vreau , o printesa , imbracata in albul imaculat , sclipitor in raza soarelui de pe bolta cerului , unde Dumnezeu a dat ca in fiecare zi , de la inceputul zorilor , pana la somnul gainilor , sa fi luminata , vegheata indirect de catre mine , pentru ca te visez si nu relizez prosteste ca tu esti chiar langa mine , esti la o aruncatura de bat , dar nu te pot atrage asa cum mi-as dori. Imi doresc ca viata sa fie mai grea , imi doresc ca usurimea de a trai-o sa devina un pic mai dura , ca sa pot invata sa traiesc , sa nu-mi para rau dupa trecut , sa nu ma las indurerat de o lovitura cat de mare , pe atat de mica , sa trec puntea fara sa ma uit la inaltimea in care sunt , sa trec fara tremurand , fara adrenalina si sa pretuiesc viata asa cum e , poate buna , poate foarte rea , dar cu siguranta mi-as dori sa mai pot trai o singura data dupa ceea ce mor , mi-as dorii sa traiesc fiecare greumant , ca sa invat sa trec peste greul ce va urma , din intamplari , obtii experienta , dar din obijnuinta , obtii nesabuinta , pretuiesc fiecare clipa care trece pe langa mine , pe care o traiesc , traiesc din iubire si imi place foarte mult sa iubesc. Imi doresc sa am necesarul in viata , iar placerile sa mi le satisfac in limita in care imi pot oferii multumirea , in limita in care pot sa intervin si sa elimin defecte inoportune momentelor de cumpana , momentelor de rusine , imi doresc ca ploaia sa se transforme in fulgi de nea , albi si racorosi , sa niga peste tot , sa ma pot bucura de ceea ce nu omul imi ofera , de ceea ce-mi ofer eu , multumire prin intermediul a ceea ce-mi place si sunt foarte fericit cand afara fulguieste , sunt foarte fericit atunci cand cea de langa mine e aleasa mea , dar putin dezamagit ca defectele imi strica planurile , iar vreumanturile mele nu pot avea bun sfarsit , daca aleasa e plina de sine si plina de caracter obscur si irascibil , orgolios si invidios , vreau o lume pe care sa o modelez dupa dorinta mea , poate ca abuzez miseleste de darul oferit de Dumnezeu , vorbire , dorinta , ba chiar gandirea , dar de aceea gresim , pentru a infaptuii un bine , iar eu vreau sa imi fac bine mine si nu numai , poftesc in ograda mea mica pe oricine care are ingaduinta de a vrea , de a putea si de a-si dori sa ma cunoasca , sa facem cunostinta , sa ne intrepatrundem gandurile si sa creem o relatie , o relatie care nu ia in calcul ceea ce afara se intampla , ceea ce barfa din coltul strazi relateaza , ori de nu , sa nu mai pun in seama nicio pasiune a mea. Imi doresc o viata vesnica de muritor , o viata in care sa invat sa merg ajutat de mana mamei mele , o viata in care sa invet sa vorbesc dupa vorbuletele parintilor mei , o viata in care prima zi de gradinita e o alta lumea , o viata in care primul sarut e ceva atata de dezgustator , o viata in care prima iubire nu se uita niciodata , o viata in care pot sa fac ce vreau , pot sa imi aleg pasiunile , pot sa-mi aleg prietenii , o viata in care te-am intalnit pe tine. Imi doresc sa ma fi nascut , sa traiesc si sa mor , pentru ca acest proces lent face parte din destiul oricui , din destinul meu , din destinul tau , din destinul tuturor , dar ceva mai special intotdeuna exista de adaugat , intotdeauna dupa o relatare in care am uitat sa adaug ceva pot creea un post-scriptum , in care pot sa adaug mentiuni aduse aminte pe parcurs , dar nu povesti dorite , ori fictiune neintemeiata. In viata fiecaruia exita momente de melancolie , de ameteala , te afli in centrul atentiei pentru o fapta de rusine , toti de lnaga tine vorbesc , pur si simplu , nu-i intelgi , te uiti , fiecare mineaza , nu-ti dai seama cum te cheama , nu sti unde te afli , cand ceva din cer , parca te loveste si iti pierzi cunostinta , iar in momentul imediat urmator , clipesti si iti revii , te uiti , mentii pasul spre usa si te duci la primul prieten care-ti iese in cale si ii spui o intamplare , o intamplare ciudata , poate chiar pe aceasta , pentru ca am trait-o , e foarte ciudat sa cazi de la o inaltime si sa te trezesti intr-un spital cu multiple fracturi si multe altele , dar e mult mai straniu sa spui simple cuvinte si zeci de oamneni sa inceapa retorica lor , opinia dezinteresata si batjocora inoportuna momentului de cumpana , asta e socitatea in care Dumnezeu a ingaduit sa traim , asta e greumantul pe care l-am trait , in traiesc si cu siguranta il voi tolera in fiecare zi mult inainte , traiesc pentru ca iubesc sa fac asta , iubesc ca sa traiesc , moartea e numai o etapa dureroasa la propriu din viata noastra. Majoritatea , privim mediul de trai cu ura , dar nu trebuie , imi aduc aminte cum primeam cate o palna de fiecare data cand eram neastamparat , cum eram julit in coate , cum ma durea de tare , dar tot ceea ce am facut , a fost din vina mea , din motivul meu , pentru ca noi insine ne construim aceasta viata amaruie , neagra , pentru altii alba si gustoasa , chiar daca nu o putem compara cu o gustare , insa merita incercat , incercarea moarte nu are , lafel cum nici sufeltul nu moare. E ceva sa fi iubit , dar insemnatatea de a iubi si a fi iubit , e totul.