Basmul despre Ea

Era odata  ca niciodata , un palat intre muntii inalti , unul de piatra find , dar de iubire construind , iar dincolo de usile mari si grozave de lemn , o curte falnica plina de garoafe roz , trandafiri cu orice culoare , zeci de slujitoare , care mai de care , iar in sala mare , unde tronul sedea , un rege si fii lui vorbea , Regele Soare si cei trei crai , un falnic print si a lui hoarda de prieteni , iscusiti din cale afara , inalti ca grinda din mijlocul curtii unde caii erau adapati , frumosi si bine facuti ca o piatra de sus pe deal in jos si puternici fara indoiala , imbracati toti cu armuri de parca ar fi argint stralucitor , cu semne pe care doar fala le stie si pe care doar ei le falesc , iar printul fiind unul dintre petitorii care aveau ca scop , regatul , intinderea finita , prin paduri de vis , pline de corbii rai , de vrajitore nemernice si spani inselaciosi , deasemenea , cu casute de lemn mic , batrane intelepte , animale spontane si frumusetea mamei natura , altul era cel din mijloc nascut , inalt ca mama contesa , dar puternic ca o rasina de pom , lipita de narile mortului , umeda ca sarea uscata , iar altul era cel dintai fericit , chipes ca lumina zilei , destoinic ca un negustor lacom , precis ca unghiul unuim colt . Regele Soare , tata a trei fii , fiecare , unul mai mare decat celelalt , dar Soare Rege , vrea ca cel mai strajnic si cababil dintre cele trei odrasle sa ii fie urmas pe tronul de lemn tare , predecesor palosului cu pietre pretioase si a coroanei rotunde , a tot stapanitoare , iar cel ce merita incredere deplina , cel ce poate , cel ce vrea , o sa aiba , iar totul va fi al lui , insa totul va fi al tuturor. In bezna noptii , Soare il trimite pe fiul cel mare la varf de munte unde sa vegheze de paza pana cand lumina de dupa pomi va fi sus in varful crestetului , iar atunci cand soarele va cadea , sa coboare de graba , iar la fantana dintre vai sa se intalneasca cu al lui mijlociu frate. Zis si facut , era nu mult dupa ora stingerii , ora cand soarele a tras sforile intunericului , Soare , merge catre dealul unde odrasla lui sedea si incepe sa urle ca din gura de sarpe ''Fugiti , vin tatarii!!!'' , printul cel mare rupe pamantul in fuga si ajuns aproape neintreg la palat , zbiara , ''Intariti portile , scularea din paturi ascunse , luati tot ce e mai tare si haideti la lupta!!!'' , el , pe de-ascuns , fuge intr-o pivnita cu vinuri , sub casa menajerelor si incepe sa tremure , despre soarta lui , dar Soare , stie ca nu e el alesul , din data ce , fuga e mai tare decat curajul , iar strigatul mai tare decat a lupului singuratec de sus din valul vaii. Nu e el , cu siguranta , vine randul celui din mijloc la scara , regele il trimite la randuiala si pe el , ajuns de graba in varf , el sta ce sta , pe lumina , pufaieste cate umpic , apoi , seara in fura , asa cum si ziua e furata , adoarme si nimic nu-l mai poate lovii , cu suba de oaie alba-galbuie , sub caldura furata de pe a animalului spinare , colo sus in varf de lume , doar luna ii mai soptea si visulo traia , Soare , de graba cu intarziere , atunci cand lua era mai plina de sine si mai hipnotizanta ca o vara de caldura si ca o scalda la raul din josul morii , stirga cat putu el de tare , dar nimic , nicio reactie adversa , sarpelui din gura , strigat de asurzire , Soare , vede ca ala mijlociu , doarme , dus de pe aste meleaguri , pe a minciunii vis , il loveste cu o bata pe spinare si il scoala de graba , fuge de toiagul batranului , direct la palat , unde el se urca in turla capelei catolice , apoi , din josul scarii , Soare zbiara '''acolo sa ramaie pana l-o lua porumbeii cu ei in tarile cu soare'' si lua scara. Mezinul , zglobiu , stie ce-l asteapta , sa vie acolo sus pe deal , in varf , dincolo de a norilor granita , apoi , intr-om seara , stand la a tatalui loc de tihna , ii vine una dintre fetele slujitoarelor si ii povesteste cu mii de amanunte , chiar si culoarea negrului , un noian de negura , inecacioasa , '' daca vrei pe al tatalui scaun inalt sa fi , asculta ce vreau sa fi , sa iei cu tine ulcica de vin din sacosa asta , sa o bei pe toata in seara de veghe , iar atunci cand o-i auzi un raget de urs , un zbierat de sirena pe uscat , ori de-i auzii un om care amageste cu voce tare , vin Tatarii , nu lua la seama , scoate din teaca de la brau , acest cutit de casa si vezi daca e vre-o urma de urs , ori daca nu , taie sange care curge prin vene de om''. A doua zi dimineata , in zorii zilei urmatoare , Soare , fara sa stie ca mezinul are sa fie cel mai de tot puternic fiu , il trimete pe deal , imbracat intr-o blana de urs , cu o caciula de vulpe , se pune calare pe martoaga lui si se duce la poale , urca incet , incet cu pasi de viclean , pana la tufa unde doar capra negra ii mai manaca mugurii si urla cat poate ''vin Tatarii'' , aceata , fiu mezin , asculta de a fetitei poveste si spaf dedus , bause tot dintr-o gura , cu cutitul in teaca in loc de sabie de cavaler si o ia la fuga pe deal in jos dupa a prafului , urma de om , jos , vede un urs , defat tata al lui si ii infige cutitul netrebnic in pielea de urs batut , dar acesta nu razbate si nu ajunge la a tatalui vena de sange , viata fara apa , Soare striga , ''ho fiule , ho , tata-tau Soare e ici , nu mai fi atata de brav ca n-or mai fi tatarii cati oameni o-i omora tu''. In cele din urma , cei doi se iau pe jos , povestind de a porbei plan si ajung la palat , cei doi fii , cel din mijloc adus pe lume si cel inalt ascuns in beci , se mira si se incrunta poposit catre a mezinului nume. Vrand sa vada a fiilor lui chip , ii chema pe toti de graba si zice '' o-ti fi voi in viata , traiti in propriile maine , dar am ajuns rege pentru ca soarele a fost deasupra capului meu , iar el cu mine si de multe mprimejdii , umbra zambetului marsav m-a scapat''. Soare , batran cu fii fara hotar , mai ia odata o proba la seama , ii pune pe toti trei sa fie , a slujitorilor sluga , iar slugarnicul mai mic , va fi cel dintai mai mare , apoi , vine ziua judecatei in a slugii control , coaroana fara pietre , dar cu autoritate mai mare , sluga mare va fi prima , rege mare va fi mic , iar printul cel mare este pus sa treaca in cotetul gainilor si sa stranga cat e el de mare , o cosara de oua , de fiecare , gaina , gasca si rata verde , Soare Rege , vede ca inaltul mare , nu gaseste atat si poposeste cam mult , intra , dar iesire nu mai e , de scaosa de oua , nu mai poate iesii din cotetul cel mic si Regele spune '' ai sa iesi de acolo atunci cand poti , dar de-mi aduci un ou in minus decat ai acum sau unul fara de coaja intreaga , la palat doar slujitor vei mai fi '' , el , rupt de pricajitul de cotet , reuseste sa iasa , dar cotetul , doar schelet mai e , Soare spune '' il vei face cum a fost , cum a fost si cum va fi , lafel cum ai intrat , nu ai iesit , dar oua mi-ai adus , te iert , dar tron de lemn ca al meu , nu ai sa vezi''. Urmatoarea zi , mijloc baiat , intra sa scoata oua multe , dar nu erau atat de multe si iese cu o mana de oua de fiecare animal , vine la a Regelui picioare si spune , nu-s gaini care sa faca oua cate are marele in straita , iar Regele dezamagit ca nici macar ala din mijloc nu gasii a oualor dezlegare in trimite la putina si ii spune sa stea pe bezna pana cand doar oua vede la fata lui. Peste noapte , aceeasi fata de sluga intra in a printului mic camera si incepe sa-i spuna dinou sfat dupa sfat sa-l poata terece dincolo de rusine , zice ea , ingandurata ''te du acuma de graba si du un sac de grau , ovaz si porumb vechi , stropestele cu apa din ulcica asta , iar maine , doar tu mai ai loc pe tron''. Zis si facut , vine ziua precara , Soare ii spune sa intre in cotetul de lemn uscat , vopsit cu pamant galben si asteapta , mezinul , intra cu sapte saci de panza si iese cu sapte saci de pana , plini de oua , mari si mici , mai cere inca trei care vin tot plini din intunericul schelei unde gainile stiu secretul oatului , apoi , Soare zice , ''ei bine , tu esti cel ales , dar mai ai o ultima proba , una de care pana si tu vei fi bucuros''. Proba avea sa fie , una pe atata de grea , dar cu un scop si un merit pe atat de mare , sa o aduca la palatul Soarelui pe fata bruna a Regelui-de-peste-Vale , fata a carei frumuseti doar in basme ca acesta mai exista , fata a carei chip apa nu poate reflecta , oglinda nu e care sa poata , dar iubirea pentru ea e de la toti , un chip care nu doar ca are defecte de adolescenta , dar are calitati in foarma de defecte , pentru ca , e perfecta , un chip , un zambet de mii de vise , un zambet mirific si plin de nuante colorate , un zambet unic , un fel de a fi foarte artagos , dar sarmant si romantic , care ma atrage , care ma face sa ofer fiecare particica din mine doar pentru un singur sarut , un sarut extraordinar , plin de sentimente , plin de sine , o legatura pe vecie dintre doua lumi dusmane , dar intotdeauna extremele se atrag , iar eu ma simt atras de tine , pentruc a exisit , pentru esti o fata a careui vis nu-l pot intelge , dar a carui caracter il iubesc , iar eu stiu ca sansa la tine , inca o am si nu o refuz , ba chiar o vreau , vreau sa extrag fiecare picur de seva unica , seva a iubirii pentru ea , ea , printesa din regatul dorit , din lumea mea , cu un corp , cu un corp perfect , linira dorintelor mele , parca faurita dupa un cofrag de mine . O fata , o printesa , viitoare reginaa regatului condus de mintea mea , o stapana inascuta a manuscrisului , memoriilor mele amintite in mine , o carte deschisa unde sper ca ea va fi urmatorul autor si vreau sa te iubesc , pentru ca pot , iar soarta-mi spune ca easta e destinul , asta e sinonimul vietii , a lumii intregi , o fata facut din dorinta de a fi iubita , dar nu cu o parere extrem de buna despre ea , o fata ca toate celelalte , dar cu sange albastru in vene , o iubita inascuta. Iar proba pusa de Soare , era foarte grea , munca de convingere , lupta cu vreumantul Regelui-de-peste-Vale , dar pana la urma , fata era al lui , dupa lupte seculare , vorbe de duh , dar cu un motiv incalecat si plin de scop , te am , te-am vrut mereu , dar sper ca e lafel , sper ca tu ma vrei asa , pentru ca doar tu esti iubirea mea. Intorcanduse catre palat , mezinul si fata de rege puse piciorul pe pamant nou , Soare il primeste cu o muzica de rege , sunet de trambite pe un covor rosu care duce la cele doua scaune dorite , tronul regelui super si al reginei plin de har divin , iar povestea a fost spusa asa , cei doi au trait pana la adanci batraneti.