Copil al vietii

   


  Povestea de astazi e despre copilarie si influentele ei , este despre toti , despre toata lumea , pentru ca toti am fost copii , am avut jucarii , ne-am jucat , am ras cu un zambet atat de inocent si pur , am plans cu lacrimi reci si purpurii , fugeam , cadeam , ne durea , eram fericiti , eram impliniti , nu aveam grija plina de frica a zilei de maine , nu gandeam ca si mamele noastre ori tati nostri , Doamne cat de frumos a fost , cand ne strangeam toti copii din zona si ne jucam , radeam mult , zambeam cat era ziua de lunga , eram plecati de acasa pe nemancate toata ziua , dar eram fericiti , eram mici , inocenti , frumosi , copii.
      Ce frumoasa era viata si ce usoara si cat de minunata era ziua , cand te trezeai aproape de dimineata , te imbracai in hainele purtate de o saptamana , murdare , dar nu conta , bagai ceva in gura si fugeai afara , mergeai din casa in casa ca sa-ti chemi prietenii afara sa va jucati , sa va povestiti toate acele lucruri frumoase care fie va faceau sa radeti , fie uneori creea dusmanie intre tine si prieten. Nu pot sa nu-mi aduc aminte de momentele in care ma bateam cu prietenii mei , iar dupa cateva minute , imi ceream scuze si zambeam , radeam de prostia noastra si mai apoi , ne jucam impreuna si eram fericiti , viata e frumoasa , imi pare rau ca a trecut acea vreme , dar nu-mi pare rau ca am crescut , am alte oportunitati , pot sa ma joc in continuare , pot sa fiu serios , pot sa am prieteni , sunt inca un copil al vietii.
     Dar acesta e trecutul , face parte din amintirile mele , de care nu-mi pare rau nici macar putin , am primit exact ceea ce viata a vrut sa-mi ofere , am avut exact ceea ce am avut nevoie , am fost fericit , sunt fericit si voi fi fericit , poate intr-o zi voi fi tata si in acea zi imi voi strange la piept copilul , voi zambii mult , voi plange de fericire , ii voi spune cat de mult il iubesc si ca sunt implinit , scopul meu in viata a fost sa-l am , sa cresc si sa-l ajut asa cum pot eu mai bine , sa imbatranesc , sa-l vad cum e el de mare si frumos , un copil gingas si inocent , inconstient care a fost , iar acum un adult plin de sine , increzator , sigur , asta e scopul meu , chiar daca am fost inconstient in a lua decizii si a gandii logic pana la varsta majoratului , am stiut ce vreau , am urat multe lucruri , dar azi , stiu ca ceea ce am facut cand eram mic , m-a influentat astazi , ma simt fericit.
     De aceea voi spune exact cum un copil este crescut , in functie de parintii lui si de atmosfera prielnica sau neprielnica din jurul lui , daca un copil , inca de mititel este crescut cu critica de catre oameni , acesta va invata sa condamne negresit si sa vinovateasca , copilul daca e crescut cu ostilitate , acesta invata ca e intr-o lupta continua , spre supravietuire , spre scop si spre reusita , caci pana la urma asta e viata.
      Parintii , unii , nu chiar toti , trateaza odraslele lor cu frica , dar acestia invata sa le fie teama , iar teama nu ajuta , pentru ca fiindu-ti teama , nu vei incerca sa infrunti teama , pentru ca asa a spus mama , poate pana la urma va reusii sa o infrunte , dar nu e bine , frica trebuie sa-ti fie de ce e rau , nu de ceea ce altii nu vor ca tu sa faci , nu vreau sa-mi invat copilul sa ii fie teama de ridicol , pentru ca va fi timid , iar timiditatea nu te duce decat la singuratate si la un caracter coleric , sa-ti inveti copilul de gelozie , acesta va fi invidios , iar ceva fara limita strica vietii . Copilul cu rusine , se va simtii vinovat de ceea ce a facut , dar copilul crescut acolo unde tot ce face bine este incurajabil , acesta va invata sa fie increzator , sa fie plin de incredere , sa stie ce sa faca , sa fie asa cum trebuie , cum vrea si cum este.
     Copilaria mea nu a fost una perfecta , a nimanui nu cred ca a fost perfecta , dar acum mare cum sunt si capabil , ma gandesc ca unele lucruri puteau fi facute cu mai mult cap , vroiam sa fiu laudat , poate azi apreciam munca altora mai mult si nu doar pe a mea , vroiam sa fie lumea mai toleranta cu mine , adica sa nu fiu vinovat , atunci poate iubeam mai mult , iubeam tot ce tine de mine , de ea , de tot din jurul meu , cu siguranta daca imi era permis ca impart cu ceilalti bunul meu , astazi eram mai generos ,  nu ascuns si chitros. Insa am fost onest , am invatat pilda adevarului , am fost corect , am invatat sa fiu drept , sa fac ceea ce trebuie si in cele din urma , am fost bun , cel mai bun , iar azi , nu sunt un mitocan sau vreun derbedeu care se afiseaza la betii si batai , astazi stiu sa respect , stiu ca ceilalti conteaza si ca alaturi de ei , toti am fost copii vietii si ca fiecare a invatat in felul sau si ca a fost invatat in felul altora , viata e frumoasa , sunt fericit.
      Mi-e dor de prietenii mei , viata a fost buna cu mine , iar eu vreau sa fiu bun cu toata lumea , viitorul altora depinde de mine cum si al meu a depins de vointa altora. Don't worry , be happy!