Cineva

Ea , fata de care mi-e frica , fata a care-i chip ma lasa uimit , fata a care-i lacrima apus de lume descrie , a care-i ochii izvor limpede de munte tinea de mana. De inceput pot povestii , de lume pot vorbii , dar de tine o intreaga zii , nu pot creea cuvant fara sfarsit , culoare unica , lumina proprie sau zi fara noapte care sa-ti cuprinda cele mai de fala caractere , cele mai de fala obiecte , cele mai de fala zile. Nu-mi pare rau ca scriu despre tine pe foaie , nu-mi pare rau ca vorbesc cu tine prin foaie , dar imi pare rau ca nu poti fi a mea , asa cum marea nu poate fi fara ocean , asa cum inima mea nu poate traii fara chemarea ta. 

Voi scrie asta in secret ca nimeni sa nu stie , dar intr-o zi , adrenalina cu care am scris aceste cuvinte dulci si tari te va cuprinde , la fel cum vantul de vara te uimeste cu racoare , la fel cum briza vocii mele te savureaza ca pe o petala pe mare.

Voi aprinde o lumanare , un miros dulce , care imi va tine de urat in momentele in care nimic acru nu imi va creea un miraj a tot dulce , un miraj a tot visator , un miraj cu tine , ea se va stinge in momentul in care speranta va murii , drumul se va-nchide , muntele se va prabusii . Iti voi spune azi ca te iubesc , te iubesc , te iubesc  , te iubesc , dar doua cuvinte pot schimba un milion de pagini , asa ca voi lua inima-mi dinti si voi sari pese zid , peste a fricii ura si voi ajunge la tine. Scrie tot , fa tot , creaza tot , dar iubeste doar una!!!