Destinatia ta

       In acest moment traiesc acea clipa speciala in care cred ca orice e posibil si nu numai, dar tind si incerc sa cred ca dincolo de limite mai exista inca un orizont acela al imposibilului, care la randul sau trebuie atins ca scop. Ei bine, adanc in sufletul meu exista acea emotie care ma cuprinde aproape zilnic si imi confera un strop de ''apa vie'' care ma vindeca si ma intareste pentru noile limite pe care trebuie sa le depasesc cu iscusinta si incredere.
       Ceea ce pun in prim plan in acest articol este vointa umana si cum se manifesta ea. In principiu, vointa reprezinta caracterul emotiv care elimina orice sentiment de frica si apare increderea, insa aceasta emotie poate fi resimtita si fara ca sa ia o forma exacta sau sa aiba o finalitate bogata. In cea mai mare parte a societatii, oamenii gasesc puterea de a-si creea un plan, insa nu-si mai gasesc acea motivatie care sa-i impinga la indeplinirea unui vis sau a planului aferent, de aceea din punctul meu de vedere consider oamenii slabi, alaturi de caracterul lor foarte ''pompos''.
       Sunt putini cei care reusesc ca macar sa-si creeze un plan bine pus la punct, dar mai ales cei care reusesc si duc mai departe aceasta bogatie caracteristica, eu, sincer, nu ma numar printre aceste persoane, eu, tot ceea ce am reusit cu adevarat pana acum a fost sa-mi creez un plan, iar cel putin o treime din el sa-l simt doar atunci cand inchid ochii si visez, omul are nevoie de o viata intreaga ca sa realizeze cat de pretioasa este ea, insa tot omului nu-i ajung 9 vieti ca sa-si exprime iubirea... . Exista o gama variata de sentimente pe care mi-as dorii ca cei din jurul meu sa le simta ca sa poata realiza cum arata defapt ceea ce-si doresc si scopul pentru care lupta mereu acei oameni.
       Asadar, din momentul asta, incepe sa te relaxezi, daca tu nu ai un plan, atunci sigur destinul te va duce undeva sau norocul, depinde cum privesti lucrurile, dar in drumul asta al tau prin viata, lasa o aminitre placuta in urma ta, ia in serios rolul tau de supravietuitor in aceasta jungla, ofera-ti mai mult decat iti ofera toti ceilalti.
       Si in final, ca o fraza de incheiere: ''in momentul in care pleci intr-o calatorie, ai si un punct de destinatie, asadar, tu, acum te afli in pozitie de plecare, care e destinatia ta?'' .

Critica

       Doar visand poti sa ai un spectru larg al cunostintelor despre oportunitatile si sperantele care iti vor calauzii atat mintea cat si corpul spre ceea ce fieare om cauza, apogeul fericirii. Niciun om nu este multumit in totalitate cu ceea ce are sau ceea ce si-ar putea imagina ca are, nimeni si niciodata nu va gandii in asa fel incat, jumatatea sa fie mai valoroasa decat intregul, tocmai de aceea, spera la mai mult si la mai bine, pana la urma, singura limita a imaginatiei omului este infinitul.
       Adesea mi se spune faptul ca sunt un om care viseaza prea mult, are sperante prea mari sau delireaza, ei bine, mai pe romaneste, ceea ce vor aceste persoane ''de incredere'' sa spuna este ca, un c**** ca mine nu are ce cauta in zona celor care reusesc, pentru ei eu nu sunt decat un om pe care se bazeaza sau caruia ii arunca o barna in spate, iar acesta trebuie sa-si care povara vietii pe mai departe impreuna cu aluziile acestuia.
       Totul are o limita, dar mintea mea nu va putea niciodata sa se opreasa din a izbutii o gramada de scenarii si planuri, pentru un target ai nevoie de un plan, pentru a avea un plan mai intai trebuie sa visezi la ceea ce vrei tu sa reusesti prin pricina planului, in cele din urma, imaginatia mea atat de controversata de ceilalti este totusi buna la ceva, nu inteleg insa de ce tocmai atata critica si ocara.
       Nu ma consider un om puternic si nici macar un om cu vise destul de mari si tocmai de aceea lupt si dau la oparte orice critica care literalmente ma alunga de langa locul unde vreau sa ajung, totul pleaca din interiorul constintei tale, daca ai destula initiativa si curaj poti reusii absolut orice, daca iti lasi mintea pur si simplu sa debiteze orice poveste, scenariu sau imagine, creezi o lume a ta, nimic nu te poate impiedica. Ceea ce-mi doresc cu adevarat este sa fiu primul om care va fi fericit in adevarul sens al cuvantului fara niciun semn de indoiala sau fara ca semafoarele drumurilor pe care voi merge sa-mi arate culoarea rosie, daca ceilalti oameni se lasa prada fricii si terorii, eu nu voi face parte din acest tip de societate, locul unde oamenii cu adevart gandesc si constientizeaza ceea ce e important, nu ceea ce iti ofera importanta, este locul meu.
       Sensul pe care il caut este cel care ma va propulsa spre absolut fiecare emotie posibila, in opinia mea, adevarata experienta si apogeul trairii, adica fericirea absoluta este prezenta atunci cand imaginatia ta s-a terminat, nu mai exista niciun cadru care mai poate fi creat.
       Si pentru cei care imi confera ''sprijin'' , in ultimul rand al acestui articol imi doresc sa le exprim faptul suprem care defineste fericirea. Fericirea tine de imaginatie, fericirea nu exista in nicio forma fizica, ci doar din punct de vedere mental, lucruri care iti confera sentimentul de fericire scurt exista, insa adevaratul drum spre fericire este reveria, la fel ca si credinta, daca cu adevarat crezi intr-un lucru, atunci acel lucru exista, daca nu, nu , daca tu crezi ca esti fericit, atunci acest sentiment chiar te cuprinde. Continua sa visezi, este singurul lucru pe care-l poti face indiferent daca dormi sau esti cu ochii deschisi...

Opus

       Exista in viata unele lucruri care desii sunt total opuse, impreuna creeaza un nou inteles, devin un lucru inovator. In acest text imi voi exprima opinia si voi descrie ceva personal din punctul meu de vedere, ca find o legatura morala excentrica ca are potential atat de ridicat si tumultuos incat adevarata esenta nici macar nu a fost dizolvata in ceea ce am gustat deja.
       Este vorba de o relatie cu caracter emotional ridicat si reprezinta totodata un punct de maxima importanta pentru interesul si prezenta mea, in cadrul acestei legaturi atat de intense sunt un adevarat dependent al ei, pentru ca aceasta legatura sufleteasca este podul dintre doua lumi, doua corpuri, doua destine si un singur sentiment, dragostea. Nu sunt eu cine stie ce expert si nici macar nu cred ca sunt constient de unele insemnatati, insa atunci cand pui in balanta tot ceea ce ai si ce iti va lipsii... totusi cred ca prezenta ta imi este buna, tu esti singura care-mi ofera ceea ce-mi lipseste si cred ca eu sunt sigurul care-i ofera ce-si doreste. Pentru mine aceasta persoana nu doar ca reprezinta o dependenta emotiva si fizica, aceasta face parte din calitatile si defectele mele, ea ma defineste, imi confera o forma si un drum, un sens spre ea.
       In fizica, magnetii se atrag doar cu poli diferiti, in matematica, minus cu plus, fac plus, in literatura, raul mereu va fi distrus, iar binele va iesii invingator, aici intervii, teoria pe care tu mi-ai inspirat-o este ''doua persoane, sunt doua lucruri, patru ochi si douazeci de degete, impreuna diferenta ne atrage, rezultatul este plus, binele este triumfator, tu esti jumatatea mea''.
       Nu pot sa spun decat ca orice termen de comparatie este mic pe langa orice caracter pe care as putea sa i-l atribui ei, nu exista faptura care sa ma supere mai bine si nici o alta care sa ma iubeasca cu atata patima. Tot ce inseamna placere este indesat in ea, absolut orice caracter negativ ii este furat de ceilalti, in aceasta combinatie, ea este exact ceea ce Dumnezeu a vrut sa fie pe lume intotdeauna, matrita care i-a dat forma ei, a fost distrusa, ea este unica si ma consider cel mai norocos ca in preajma unui derbedeu se afla o zeita care ma ingenuncheaza.
       O ador.

Subiect

       Pentru mine fiecare rasarit de soare inseamna o noua si unica poveste care incepe, isi are incipitul la fel ca o schita in care sunt prezente momentele subiectului, ma aflu aici, deci exist, iar totul incepe... .
       In expozitiune, ca un radar, imi este prezentat locul in care imi desarvasec rasuflarea si clipitul ochilor atat de deranjati de lumina soarelui, locul in care povestea de ieri m-a adus, m-a impins, eu pur si simplu nu-mi descriu viata ca o simpla carte, ori un sir de intamplari, viata mea e construita dintr-o biblioteca universala unde totul are loc si de unde totul incepe, aici i-a nastere orice dezamagire si tot aici este cimitirul tuturor sperantelor. Deschid ochii si vad fie un loc obisnuit, cotidian, ori un aer nou si plin de incertitudine, de mister, la fel ca oricand imi desavarsesc siesta, adica o itrospectie scurta care-mi fixeaza targetul emotional zilnic. Tot odata aici, ma prezint si eu, ca subiect al firului narativ care continua si continua fara a avea un inceput cert in trecut sau un sfarsit dezvelit in viitor, totul porneste din necunoscut si continua in infinit. Eu sunt pur si simplu eu, cel despre care e vorba, nu necesit nicio descriere fizica sau morala, cunoscut trebuie sa fie doar contextul si motivul pentru care tu citesti acest text.
       In continuare, urmatorul moment al subiectului, adica subiectul de mine, este intriga, aici motorul porneste, se aprinde, actiunea ia loc si ca o multitudine de masinarii care functioneaza in dependenta una de cealalta, fiecare obiect ramas peste noapte intr-o stare de repaus se reda in miscare, exista un intreg mecanism care are o miscare dependenta si circulara pentru ca desii expozitiunea este primul moment la subiectului, in clipa in care ziua se sfarseste, parca expozitiunea te intampina din nou la final. Destul cu descrisul cadrului natural in care imi vietuiesc fiecare minut, acum apar adevaratele actiuni ale masinariilor formate din carne si oase. Totodata intriga mai inseamna si inceputul actiunilor locomotorii care desigur sunt legate de cele emotionale, intreg procesul de extaz si agonie isi are loc in capacitatea ta interioara de a te destainuii spre o stare de multumire sau neajuns, aici apare cotidianul, faptele obisnuite de zi cu zi care iti provoaca o oarecare stare de implinire. Apar celelalte personaje care iti ingreuneaza viata si trecem cu totul la un al nivel.
       Desfasurarea actiunii este constituita intr-un lant foarte complex de atrocitati si fapte bune, de lovituri si vindecari, care survin meritelor tale sau intentiilor care ii bine-dispun pe ceilalti din jurul tau, deoarece fiecar fiinta umana este o piesa pe o tabla de sah in care fiecare jucator isi permite oricate mutari doreste, cea mai inaltata regula find: ''mereu cu un pas inaintea ta''. De exemplu, o zi care nu e tocmai una obisnuita pentru mine, o zi in care toate merg bine, ma aflu in patul meu, ma trezesc, imi destainui o conduita propusa de cotidian, imi incalt pantofii si plec acolo unde imi este ceruta prezenta, pe tot parcursul intamplarile si actiunile care ma au ca personaj eponim sunt foarte pozitive, totul decurge exact asa cum spune planul divin. Sunt plin de candoare si intr-o culme a fericirii atat de extazianta incat desfasurarea actiunii este pur si simplu prea scurta.
       Punctul culminant al zilei este reprezentat de starea mea de a rezolva si de a ma repune pe linia de plutire dupa ce am fost trantit, atat emotional cat si fizic, de ici-colo. Tratez totul cu superficialitate deoarece tot ce se afla in ansamblul planului meu fizico-moral si planul meu bine stabilit, functioneaza in normele corecte si coerente ale societatii si grupului din care vreau sa fac parte, in rest, nimic nu conteaza si nimic nu ma poate dobora, viata celorlati depinde de medici si divinitate.
       Deznodamantul este unul clar si raspicat, mi-am trait fiecare clipa ca si cum ar fi ultima si la final, imi destainuit fiecare emotie si fiecare sentiment fetei care schimba ceva in viata mea de fiecare data cand imi sopteste cat de mult ma iubeste, pentru ca asta este adevarata deviza, fericirea.
       Si o luam de la capat...