 |
| E foarte greu sa dai viata unui copil , sa creezi o noua viata , un nou destin , dar e foarte usor sa curmi una , sa sfarsesti mersul anevoios. |
Unii oameni , sunt eroi , eroi fara voie , dar care merita aceasta distinctie , medalie in aceasta societate depravata , sfartecata de mii de maidanezi care perinda peste tot , aceasta societate peticita pana si acolo unde nu e nevoie de acel petec care pana si el , e un petec petecit , Romania , tara cea mai tare , tara pe care o iubesc cel mai mult , nu conteaza coruptia marsava , conducerea plina de derbedei inca din scoala primara , oamenii care sunt cetateni cinstiti , nu exista , asa ceva a disparul , iubesc meleagurile de unde provin , iubesc sa am o familie aici , imi iubesc viata , pentru ca viata e un carusel , te distrezi , zambesti , esti fericit , dar ti-e frica de inaltime , ti se face rau uneori , viata e complicata , rea , distorsionata , o iubesc. Oamenii pe care ii cunosc eu personal , nu sunt eroi , acestia sunt daunatori ai societatii , nu aduc niciun folos acestui stat , sunt puslamale care au crescut doar in varsta , nu si in statut , eroii nu se vor cunoaste niciodata , un erou este acela care niciodata nu va fi promovat ca fiind asa ceva , un erou nu are sute de decoratii pe un palton frumos curatat si negru , nu poarta un chipiu de domn , nu poarta manusi de piele , reci , negre si mai ales , un erou nu va fi niciodata o persoana care sa ti se para a fi asa ceva , in acest moment , vorbesc despre o categorie care exista , dar pe care nu o cunosc , ori nu cunosc membru care sa faca parte din aceasta secta , din aceasta conducere din umbra , istorie care m-a ajutat sa fiu azi aici.
Eu sunt un erou , sunt erou pentru ca asa ma consider , dar nu voi striga tare , nu voi spune tuturor ce am facut pentru a fi un erou , voi tacea , ma voi lauda in mine , voi traii cu un pacat in inima , voi fii un descreierat care fuge pe un camp , iar cand asta voi povestii , toti vor rade , sunt un erou. Nu am masini de lux , nu traiesc regeste cu vinuri din podgoriile franceze , nu mananc carne de vanat , doar o biata de friptura cu un terci de cartofi , nu citesc in fiecare zi ziarul cu noutati , nu ma imbrac la costum , nu port ochelari , sunt un simplu , ma imbrac asa cum vreau , petecit sau cum o fi , muribund sau nu , sunt un erou . Medalii? Grade? Decoratii? Ce s-a intamplat cu modestia? Unde s-a dus? De ce sunt cel care pune intrebari unui public inexistent ? Termina , imi spun , sunt un erou , nu am luptat in razboaie , nu am pus mana niciodata pe o arma , nu am tras cu o arma , nu am vazut un glont cu arata , nu stiu cum e moartea indusa , nu stiu cum se sa fi mort , nu-mi doresc , sunt un erou , fac multe , traiesc si mai multe , in fiecare zi mi-e dat sa vad atatea intamplari care ma dezamagesc , ma tenteaza la nervozitate , incerc sa ma abtin , dar mintea-mi impune altceva , imi impune ca acel costum cu decoartii sa-l port pentru a fi respectat , dar nu , refuz sa cred ca acel costum ma face om , ce conteaza ca altii zic , unii tac , iar eu ca o sa ajung un om de succes , asta imi doresc , departe , ceea ce ma face fericit este acel lucru , lucrul acela , cum i se zice oare ? A ? A da , acum stiu , i se zice , iubire , pentru mine e un lucru acum , nu mai e un sentiment , adevar de lemn , statuie de apa , covor de frunze verzi , moarte nu te ocoleste , sunt un erou , razboiul este ceva barbar , un proces mai rapid catre moarte , vremea rece , armele grele si ruginii , tunurile antiracheta , sutele de camione pline de zombii cu arme in mana , semiautomate , tancurile acela urate , avioanele grele si grii , rosii de sangele pe care-l provoaca , razboiul e ceva crud , o cearta apriga , o forma de dusmanie care cauta victoria acolo unde opiniile nu sunt corect fromulate , marturii mincinoase , pana si la judecata martuia minte sub juramant , atunci , omul , care nu face niciun juramant , minte , apa nu mai e ce a fost , acum , apa e mult mai toxica decat clorul , acum tot ceea ce cunosteam s-a schimbat , s-a dus spre o alta extrema , a devenit mai inofensiv , dar mai daunator.
Eroul , un personaj care a infaptuit ceva memorabil , o fapta buna , care a dus la salvarea unei vieti sau a unei cauze , a influentat intr-un mod bun mersul vietii , care nu a intemeiat o schema antijoc , eroul este el , eroul esti tu , eroul sunt eu , eroul nu exista , nu exista cu adevarat cineva care sa merita statutul de erou , Dumnezeu este un erou , dar nu cel care poarta kilograme in piept si plumb in inima , in gandire , marsavie , dispret , inganfare , fita de domn , acel om care ascunde in chipiu bani , nu respect cand cineva aprate in fata lui , erou nu e cel care ascunde ce are , pentru a se da mare cu ce nu are , eu , am , defapt , nu am , sunt un nimic . Erou , eu? Niciodata , eu sunt acel om care sunt indispensabil.
Nu-mi doresc sa fiu un erou , nici macar ceva asemanator , cum pot supravietuii uni asemenea soc , razboiul s-a terminat , au ramas multe gropi , mult fier mort , transee goale , oameni morti , eu ma perind pe un cal alb si patat pe spate , cu o coama murdara , pe o sa de piele , veche , cu o casca in cap si plin de praf , alb la fata , aproape mort de sperieti , am o arma in spate , incarcata , gata de a omor , dar nu o stiu folosii , ce se intampla , da , stiu , sunt un copil care nu poate sa tina in frau un om , dar o arma care curma vieti , razboiul e castigat de mine , de mainile mele curtat , sunt pe drumul spre moarte , ma simt rau , ma gandesc mult , in mine-mi vine doar raul , sunt un erou fara voie , dar un derbedeu voit.
Acela este un sacou frumos , uite , are o gramada de grade pe umar , in piept doar medalii , un chipiu parca de general , cizme lustruite , pantaloni de stofa , o mustata deasa si mare , barba de alocuri , ochii mari si incercanati , nasul mare si rosu , fumand o tigata penala , de parca gustul ar fi de trabuc , dar uite , da jos acel sacou , ce se intampla , acela nu era un erou , era un suport de lemn pe care croitorul il folosea pentru a masura sacoul acela frumos , croitorule , esti un erou , ai reusit sa faci frumusetea din ata mai subtire ca viata , eroul nu e cel care tragea perdeaua in urma , ci acela care se ascunde dupa perdea si stingand lumina , adoarme in lacrimi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu