Visul

Vreau sa am mult mai mult decat am , oare e bine ce vreau , oare pot sa ma abtin? Pentru toate exista un raspuns , eu il caut in consecintele care urmeaza imediat dupa ce dorinta mea nastrujnica isi face simtita prezenta printre miile de ganduri bune , dar cum zice si una dintre legile pocaintei ''trebuie sa constientizam starea de pacat'' , stiu ca fac un rau , dar cred cu induplecare ca acel rau va fi insotit de o placere. Astazi am auzit acordurile unei chitari care spunea asa : ''Eu iti cant , tu ma asculti , iar ce auzi , vezi , vreau o gama inalta , o pauza scurta si pe tine langa mine.'' Fiecare avem acel vis unic in felul fiecaruia , ''o noapte senina de vara , pe varful unui delusor spalat de timp , departe in zare fumul casutei mele unde am visat sa stau , stelele stralucind sus pe bolta cerului intunecat cu mici pistrui stralucii , sub coroana imensa a unui copac umbritor , o usoara briza cu o mireasma de vis care sa-ti aduca mai aproape sufletul ultimului element , ea , cea pentru care acesta este visul suprem'' , nu mai continui , pentru ca fiecare are idealul lui , dar idea este ca vrem , vrem sa avem ce e mai bun , tocmai de aceea , chiar daca ne dorim un vis sa devina realitate , hai mai bine sa transhumam o intamplare basmica intr-un vis. Scriu pentru ca singura mea memorie esti tu , pun in tine tot ce mi s-a intamplat si las sa se afunde odata cu mine , privesc inainte ca un vultur pasnic si ridic capul atunci cand ma vad , telul meu e dincolo de vise , iar eu stiu ca visul este o inchipuire tulburatoare care lasa urme adanci . Visezi sa fi aviator , vizezi sa conduci o tara , visezi sa fi un zburator , iar eu visez ca viata mea la final sa devina un vis reprezentativ pentru mine si de ce nu pentru altii , aceasta lume in puf are o portita inalta ca un dud , iar regatul meu e o intindere mare de intamplari , pentru ca visul , in opinia mea nu e decat un pre-vú care ma avertizeaza despre viitor. Dar sa lasam asta , voi cum va simtiti daca sunteti in plus sau ca stai in calea altora , esti intr-o multime de oameni , si singura cunostinta esti tu , ceilalti , se mira , rad si pandesc deasupra fumului gros care-mi iese din tigara vietii si asteapta mucul de tigara sa fie aruncat in gol spre propria-mi decadere , vreau sa cant la un pian si sa-mi spun dorul , vreau sa rup corzile chitarii si sa mi le pun in jurul gatului , vreau sa pedalez cat pot si sa ajung la capat , la capatul meu , acolo unde cred eu , se afla perfectiunea , insa , am sa vreau sa spun ''nu'' pentru ca vreau , pot , stiu , imi doresc , am primit ceva desavarsit si nu am sa las slabul meu de inger sa ma lase fara apogeul tehnologiei clasice , viata . Ma pun in pat , ma acopar cu patura plina de lacrimi , defapt plina de sentimente si am sa inchid ochii in intuneric si am sa-mi spun ''ce poate fi mai frumos decat sa dormi si sa te trezesti intr-o alta lume''.

Usa aceea , un simplu camp in fata ei , un camp simplu in spatele ei , dar dupa ea , un simplu sofisticat , o lumea , taramul meu , visul.