Flacara risipita

Tu , esti fata care m-a aprins ,cea care m-ai atins si niciodata nu voi mai fi inchis.

Poate fi un vis un nou inceput? Eu cred ca da , e o cale inevitabila prin care mintea iti creeaza o viziune nocturna care iti desfasoara o entietate de actiuni la care aspiri din rasputeri si a carui implinire , viata vesnica , asteptare . E frig afara , stelele clipsesc dincolo de funinginea arzand deasupra noastra , dar pana si focul mi se pare rece atunci cand tu esti departe de mine , dincolo de orice perete invizibil care mi-ar putea incalzi singura speranta la tine , dar totul e gandit , iar singura stea care era peste crestetul meu , a cazut , a cazut destoininc , in deriva , fara nicio speranta la descoperire , la vedere ori de tine. Imi place mult sa scriu despre un ''tu''', o ''ea'' sau chiar foarte mult , despre ''noi'' , dar , intotdeauna este un ''dar'' , pentru ca perfectiunea nu exista , iar cautarile oamenilor in descoperirea ''pietrei filozofale'' nu vor inceta chiar , daca e o cauza pierduta , un drum fara capat si o vale fara niciun parau . Realizez ca ceea ce scriu voi intelege doar eu , dar cred ca in acest fel e singura modalitate de a trece un vis pe hartie , o imagine pe un ecran sau chipul tau in mintea mea. Imi doresc foarte mult sa curm grijile si nevoile , dorinta si speranta cu o simpla implinire , un unic cadou si un singur scop. Oare iti aduci aminte noaptea in care cantarea destoinica a unui grup de crestini ne-a atras in mrejele sentimentului de moment , iar tu ai fost singurul meu inger pazitor , iti simt atingerea , iti simt caldura , chiar daca tu tremurai din rasputeri , nu-mi pasa , poate ca nici tie , dar te-am incalzit , si am ascultat incantati cu lacrima fericirii in ochi cum trecutul va influenta viitorul , Dumnezeu , vreau sa-ti ofer ceea ce am primit , fericire , dar sunt slab de inger , iar gandul meu sta la un tel , insa nu cel potrivit , pentru mine Tu esti un cineva , nu ar trebuii , Tu esti totul , insa , nu cred , nu vreau , dar sper , pentru avem libera-constinta , sa nu iei in seama ce facem , e un rau fara intentie. Acum este soare , o vreme palida de caldura , jarul inca mocneste ascuns , dar , tu ai plecat , fara vreun regret , fara vreo amagire , doar sentimente ascunse , acum totul mi se pare o prostie , faptul ca nu am avut puterea de a ma motiva in a te cerceta in de ajuns pentru a te apropia , praful imi intra pe geam si ma ineaca , merit , stiu , probabil ca moartea e mai buna decat indurarea , dar , speranta moare ultima , iar eu dupa ea , vezi tu , chiar daca nu o sa ajungi vreodata sa citesti asta , eu pentru tine am scris-o si m-am uitat in oglinda , dar nu acneea adolescentina mi-a sarit in ochi , ci tu , cant de mult m-ai schimbat intr-o valoare minuscula de timp , pe care nu l-am acordat tine , si da , proverbul meu ''nu regret nimic din ce am facut , ci doar faptul ca puteam sa fac mai mult'' , si cred ca unii ar putea fi de acord . Sunt aproape de sfarsit , iar pe buze imi sta un nume , dar nu aveti cum sa intelegeti insemnatatea numelii decat , daca il aveti si in suflet , iar soclul acestui nume iment este in varful oriceului. Melodia are nevoie de un anumit ritm , mai lent , mai rapid sau o combinatie maiastra , simt ca am gasit acel ritm , dar prea tarziu , versurile nu au niciun sens , iar ritmul major ar rapiditatii , devine unul lent , sumbru si plin de negura bolnavicioasa ascunsa dincolo de pauzele imense dintre note fara rost si portative trasate cu un liniar imperfect. In momentul asta ma uit spre strada si-mi dau seama dezamagit ca am pierdut viata , vlaga si orice urma de incredere , vreau sa te vad , sa cada dinou noaptea peste noi , razand si suspinand dupa o crezare. De ce a trecut timpul repede atunci cand am fost fericit?! De ce fumul gros al focului destoinic a acoperit ceva mai mult decat cerul , pe noi , iar in cautarea mea , m-am pierdut prin ceata densa?!  Nu te oprii la inceput , pentru ca nu va exista niciun sfarsit , daca continui.