Inceputul unui sfarsit

O mica ghicitoare , ce e intre doua lumi si de care ne e frica?! Moartea . In opinia mea , o bariera de care ne e frica sa trecem , dar tot odata foarte simplu de abominat . Aceasta etapa inevitbila a vietii , chiar daca vine incet sau uneori mai repede , pana la urma ce e de intamplat , va fi intamplat. Pentru mine , moartea , nu este decat o trecere dintr-o lume construita din pamant , aer si apa intr-una in care invatam sa pretuim ceea ce poate ni s-a parut prea domol sa facem atunci cand am avut funia in mana , atunci cand am avut pixul intre degete si o foaie imaginara in care sa scriem memorii viitore. Cum omul a fost creat din pamant , locul lui este inapoi in originile lui , in nefinta , acolo unde totul a inceput ,  acolo unde fiecare sentiment a fost abolit sau inflorit prin fapte bune si mai putin bune care ne-au influentat imaginatia fata de locul unde o sa ajungem , locul in care nu vom fi doar noi , un Pamanat diferit de cel de sub picioarele noastre tari , un Pamant pe care vom traii doar binele , unde vom zbura cu gandul atunci cand in fiecare noapte , intunericul ne patunde in ochi pana in inima . Procesul acesta de diferentiere a stilului unic de gandire aprofundat in memorii pe care le vom regasii cu multa incredere in ''lumea cealalta'' , emotia te cuprinde , tremuri cu giecare gand si iti pare rau ca nu poti sa atingi raul , un lucru bun in cuvinte , dar nu si in fapte , pentru ca pana si raul influenteaza abolirea propriului , incercat sa faci un bine implicit vei infaptuii si un rau. Cu fiecare paragraf tainic dincolo de cuvinte vreau sa va spun ca moartea nu e ceva care merita frica , ci ceva care are ca scop punerea in exces a curajului pentru ca adevarata frica trebuie sa o avem fata de noi , pentru ca pana la urma noi suntem cei care sustin alegerea unei lumii , unei lumii drepte sau a unui Pamant inflacarat. Odata va urma un punct , dar dupa acel punct va incepe o propozitie noua si nu doar una.

Intre tot ce vezi , tu esti singurul vizibil.