Clipa de acum

Ma tot intreb zilnic , de ce oamenii se indoiesc mereu de ceea ce fac si ceea ce gandesc , de ce atata nesiguranta , zilnic vad oameni in toata firea care inca sunt copii , vad in fiecare zi , copii care gandesc matur , dar vad si copii care sunt copii , mult prea inascuti , o caracteristica defectuoasa. Acum , acum sunt fericit din cauza faptului ca cineva chiar stie sa se manifeste , stie ca o greseala este cea comisa de ea , chiar daca a incalcat unele prejudecati , a considerat ca este meritoriu , incercarea moarte nu are , iar ea a reusit sa demonstreze o maxima pe care multi nici macar nu o accepta. Ea e acum , aici , aici cu mine , nu chiar langa mine , dar alaturi de mine , stie ca gandu-mi la ea , stie ca exist , stie ca fericirea e parte din viata , cum spunea chiar ea ''nu ai 80 de ani ca sa gandesti ca si cum de acum vine sfarsitul'' , ei bine , are dreptate , nu am 80 de ani , iar in ceea ce priveste sfarsitul , de acum va sosii si el in plan , insa in viata totul e reversibil , un singur fenoment fiind unul care nu se mai poate intoarce din mers , imbatranirea , iar in viata , eu care inca sunt 'mic' , am nevoie de o idee a ceea ce inseamna sa traiesti , ceea ce inseamna viata , ceea ce inseamna independenta , lupta si frica , din acest moment , in minte imi sunt create doua dorinte care ar putea duce la final mai greu timpul , cu atat mai bine , fericirea , in sine , macar partiala in viata mea si lipsa grijilor , dorinte care nu costa avere , dorinte care nu costa bani , dar costa directia destinului , iar acest cost nu poate fi acoperit , deoarece exista nedreptate sau doar o alta dorinta care poate fi indeplinita , dar cu ajutorul meu , grija face parte din maturizare , mereu va continua pana cand nu va mai exista grad mai ridicat de maturitate , fericire nu poti aduce decat altora , tie , doar ceilalti , iar din moment de lacomia si orgoliul intrec limite mai mari decat populatia globului , atunci fericirea nu exista decat ca si cuvant care descrie un sentiment care iti e indus prin gandire , prin inteligenta , pentru ca fericirea nu sta decat in mine , trupeste exista placeri , dar doar timpurii. E putin probabil sa existe termen de descriptie pentru ceea ce inseamna sa treci de la un moment de bucurie intensa la dezamagire inumana , sa fi atat de fericit , ca rasplata ta sa fie defapt un sinonim al raului. Am o stare care nu prea poate fi explicata , deoarece nu e o stare , e un sentiment care ma aprofundeaza , nu-mi pasa de nimic , nu cunosc nimic , toti imi sunt straini , vorbele-mi curg fara vreun sens , pana si clipitul mi se pare inutil , am nevoie de cineva care sa ma reinventeze sau poate doar o nota melodioasa ma va mai plimba pe meleaguri pe care am mai foat candva demult , dar nu demult uitate. Speranta inca imi sta in ea , cea care inca imi fura gandul si acum  , cea care inca imi fura inima si acum , cea pentru care nicio stare nu e prea imposibila ca sa fie transformata intr-una de fericire , melancolie , o betie indusa prin pasiune si extazul placerii , te vreau , amestec atatea subiecte pentru a descrie putin mai putin , viata si clipa care am trait-o atunci cand am scris , exista esec , exista trairi , amintiri , exista moarte , suferinta , chin , exista suparare , larimi si suspin , dar eu de ce exista?