Pentru mine fiecare rasarit de soare inseamna o noua si unica poveste care incepe, isi are incipitul la fel ca o schita in care sunt prezente momentele subiectului, ma aflu aici, deci exist, iar totul incepe... .
In expozitiune, ca un radar, imi este prezentat locul in care imi desarvasec rasuflarea si clipitul ochilor atat de deranjati de lumina soarelui, locul in care povestea de ieri m-a adus, m-a impins, eu pur si simplu nu-mi descriu viata ca o simpla carte, ori un sir de intamplari, viata mea e construita dintr-o biblioteca universala unde totul are loc si de unde totul incepe, aici i-a nastere orice dezamagire si tot aici este cimitirul tuturor sperantelor. Deschid ochii si vad fie un loc obisnuit, cotidian, ori un aer nou si plin de incertitudine, de mister, la fel ca oricand imi desavarsesc siesta, adica o itrospectie scurta care-mi fixeaza targetul emotional zilnic. Tot odata aici, ma prezint si eu, ca subiect al firului narativ care continua si continua fara a avea un inceput cert in trecut sau un sfarsit dezvelit in viitor, totul porneste din necunoscut si continua in infinit. Eu sunt pur si simplu eu, cel despre care e vorba, nu necesit nicio descriere fizica sau morala, cunoscut trebuie sa fie doar contextul si motivul pentru care tu citesti acest text.
In continuare, urmatorul moment al subiectului, adica subiectul de mine, este intriga, aici motorul porneste, se aprinde, actiunea ia loc si ca o multitudine de masinarii care functioneaza in dependenta una de cealalta, fiecare obiect ramas peste noapte intr-o stare de repaus se reda in miscare, exista un intreg mecanism care are o miscare dependenta si circulara pentru ca desii expozitiunea este primul moment la subiectului, in clipa in care ziua se sfarseste, parca expozitiunea te intampina din nou la final. Destul cu descrisul cadrului natural in care imi vietuiesc fiecare minut, acum apar adevaratele actiuni ale masinariilor formate din carne si oase. Totodata intriga mai inseamna si inceputul actiunilor locomotorii care desigur sunt legate de cele emotionale, intreg procesul de extaz si agonie isi are loc in capacitatea ta interioara de a te destainuii spre o stare de multumire sau neajuns, aici apare cotidianul, faptele obisnuite de zi cu zi care iti provoaca o oarecare stare de implinire. Apar celelalte personaje care iti ingreuneaza viata si trecem cu totul la un al nivel.
Desfasurarea actiunii este constituita intr-un lant foarte complex de atrocitati si fapte bune, de lovituri si vindecari, care survin meritelor tale sau intentiilor care ii bine-dispun pe ceilalti din jurul tau, deoarece fiecar fiinta umana este o piesa pe o tabla de sah in care fiecare jucator isi permite oricate mutari doreste, cea mai inaltata regula find: ''mereu cu un pas inaintea ta''. De exemplu, o zi care nu e tocmai una obisnuita pentru mine, o zi in care toate merg bine, ma aflu in patul meu, ma trezesc, imi destainui o conduita propusa de cotidian, imi incalt pantofii si plec acolo unde imi este ceruta prezenta, pe tot parcursul intamplarile si actiunile care ma au ca personaj eponim sunt foarte pozitive, totul decurge exact asa cum spune planul divin. Sunt plin de candoare si intr-o culme a fericirii atat de extazianta incat desfasurarea actiunii este pur si simplu prea scurta.
Punctul culminant al zilei este reprezentat de starea mea de a rezolva si de a ma repune pe linia de plutire dupa ce am fost trantit, atat emotional cat si fizic, de ici-colo. Tratez totul cu superficialitate deoarece tot ce se afla in ansamblul planului meu fizico-moral si planul meu bine stabilit, functioneaza in normele corecte si coerente ale societatii si grupului din care vreau sa fac parte, in rest, nimic nu conteaza si nimic nu ma poate dobora, viata celorlati depinde de medici si divinitate.
Deznodamantul este unul clar si raspicat, mi-am trait fiecare clipa ca si cum ar fi ultima si la final, imi destainuit fiecare emotie si fiecare sentiment fetei care schimba ceva in viata mea de fiecare data cand imi sopteste cat de mult ma iubeste, pentru ca asta este adevarata deviza, fericirea.
Si o luam de la capat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu