joi, 25 mai 2017

Minte suflet, apoi, inimă

            Ceea ce vreau în acest moment e să fiu alt om. Mintea mea e plină de caricaturi. Caricaturi pictate din dorința unor oameni pentru a fi iubiți, respectați și mulțumiți. M-am lăsat dus de val din nou. M-am lăsat cuprins într-o adiere de sentimente sintetice, inexistente și abstracte.
            Da, sunt conștient că nu știu ce vreau cu viața mea, sunt conștient că am luat-o la vale din toate punctele de vedere și stau ca un om paralizat, cu fața deformată și cu o dorință arzândă de a se rezolva toate de la sine. Nu mă mai recunosc. Nu mai știu cine sunt. Mă uit în oglindă și tot ceea ce văd e falsitate. Sunt un om fals, demn de o pedeapsă în cel mai întunecat loc din univers.
M-am mințit din nou pe mine. Am crezut că dacă e lângă mine îmi va fi bine. Am crezut că aceste caricaturi se vor transforma într-o pictură unică, originală și demnă de înlocuit tablouri vechi și urâte din Louvre de Paris.
             Am mințit un suflet. Unul prețios. Unul ce a fost oricând gata să fie lângă mine, chiar dacă am fost pe marginea prăpastiei și îl țineam de mână să se prăbușească împreună cu mine. Îmi pare rău! Sunt un orgolios și un egoist mare. Prea puțin mă gândesc la celelalte persoane care ard de suferință din cauza mea. Știu, ar trebui să mă simt vinovat pentru asta. Din păcate, nu simt nici o urmă de remușcare. Tot ce simt e un vid imens în loc de minte și suflet.
             Am mințit o inimă. O inimă pură, una care a fost cândva, de mult, întreagă și frumoasă. Mi-am luat diploma în distrus inimi cu 10+. Și, nu am depus un efort stânjenitor pentru a reuși asta. Toate lucrurile ce mi-au trecut prin minte le-am făcut.
Sunt un mare dispreț, un om frânt de propriile mâini, o pată de noroi, obraznică, ce murdărește tot ce e mai frumos.
             Lucruri pe care nu mi le imaginam vreodată că le voi face, am ajuns să le înfăptuiesc. Mă urăsc pentru aceasta. Cu ce sunt eu mai diferit de ceilalți oameni pătați de alte păcate? Și dacă ar fi să mai am o minte un suflet și o inimă nouă, aș avea grijă să le pun peceți pe care să nu poată să le rupă, doar o singură persoană.

S-a terminat, și nu o să-și revină, o minte suflet, apoi, inimă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu